«Mâncăm prea multă pâine şi prea puţin iaurt şi peşte»
Mâncăm cam mult şi cam prost, în raport cu limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Mai exact, avem un consum prea mare de pâine şi prea mic de peşte, iaurt, fructe şi legume. Aceasta este concluzia nutriţioniştilor reuniţi la Bucureşti, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, sărbătorită marţi, 16 octombrie.
Alimentaţia joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii, tocmai de aceea trebuie să avem grijă ce mâncăm. Din păcate, românii au deficienţe când vine vorba de consumul de alimente sănătoase.
“Studii recente arată că structura consumului caloric actual al românilor este apropiată de recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, însă există anumite diferenţe importante între obiceiurile noastre de consum şi ale altor state. În ceea ce priveşte consumul actual de carne şi produse din carne, statisticile relevă o cantitate de 64 kg/ locuitor, faţă de Franţa, Germania şi Spania, unde consumul depăşeşte 85 kg/ locuitor. La capitolul iaurt, consumul în România este mult sub media UE, 7 kg/locuitor, faţă de 30 kg/locuitor în Franţa, sau 23 kg/locuitor în Bulgaria”, arată dr. Lygia Alexandrescu, preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.
Potrivit specialistului, avem un consum anual prea mare de pâine, 95 kg/locuitor, faţă de media europeană, care este de 60 kg/locuitor. Consumul anual de peşte este, de asemenea, mult scăzut faţă de media europeană, fiind de aproape 5 kg, faţă de 25 kg cât se consumă în medie, la nivelul UE.
În ceea ce priveşte consumul de fructe şi legume, în România, doar 35% din pupulaţie consumă zilnic fructe şi legume, în timp ce la nivel European 66% dintre locuitori consumă zilnic fructe şi legume proaspete.
“Avem nevoie de educaţie nutriţională timpurie care să ajute la corectarea acestor diferenţe şi, astfel, printr-un stil de alimentaţie şi, în general, de viaţă echilibrat se va găsi calea spre o mai bună stare de sănătate pentru întreaga populaţie. Întoarcerea la hrana integrală, la alimentaţia bogată în fructe şi legume/leguminoase autohtone, cât mai închise la culoare, cereale integrale, lactate fermentate, peşte şi carne slabă neprocesate, precum şi asigurarea unei hidratări complete, efectuarea unui efort fizic zilnic de minimum 30 de minute, un somn odihnitor de 7-8 ore şi menţinerea unei stări emoţionale pozitive, ne pot îmbunătăţi sănătatea şi ne pot creşte speranţa de viaţă”, a mai spus dr. Lygia Alexandrescu.
Cum au mâncat românii în ultimii 100 de ani
În ultimul secol, modul de hrănire al poporului român a variat semnificativ, în funcţie de etapa istorică pe care a traversat-o, spune dr. Lygia Alexandrescu, însă foarte important în alegerea modului de hrănire a fost factorul economic. Astfel:
- La începutul secolului, hrana ţăranului român era săracă în nutrienţi: tradiţionala mămăligă, ciorba/borşul de legume, rar dres cu ou, varza, fasolea, mazărea, verdeţurile, ocazional consumau puţin peşte, sau carne de porc în perioadele în care nu era post. Aşadar, aproape jumătate de an, fiind post românul începutului de secol XX îşi baza hrana pe vegetale.
- În perioada interbelică şi postbelică, deşi România a trecut şi prin faze economice favorabile, alimentaţia ţăranului român a continuat să fie limitată ca diversitate, calitate nutriţională şi energetică. În Ardeal, se consuma totuşi mai multă carne decât în Vechiul Regat. Cantitatea de carne consumată anual de ţăranul român era de 2 kg, faţă de ţăranul francez care consuma 45 kg de carne anual, iar cel german, în jur de 60 kg de carne pe an. În mediul urban, consumul de carne era mai crescut şi tot atunci apare un nou tip de bucătărie, cărţile de bucate şi, astfel, se transformă felul de a găti al româncelor.
- În perioada comunistă, alimentele de bază sunt cartelate şi în anii ’80 a apărut “Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”, care a limitat drastic aportul energetic al tuturor locuitorilor ţării.
- După 1990, alimentaţia românilor s-a diversificat semnificativ atât în mediul urban, cât şi în cel rural, fapt iniţial pozitiv. Acesta a implicat însă şi apariţia/consumarea alimentului intens procesat, care a afectat starea de sănătate a unui mare procent de populaţie.
