Spune-mi ce mănânci să-ţi spun cum trăieşti. Efectele nebănuite ale dietei cu păstârnac
Păstârnacul este o legumă rădăcinoasă care fortifică imunitatea şi ne ajută să ne menţinem în formă şi în sezonul rece. Consumatorii de păstârnac beneficiază de calităţile nutritive şi terapeutice ale acestei legume mai puţin populare.
Grăsuţii şi persoanele cu tendinţă spre obezitate au descoperit efectele nebănuite ale dietei pe bază de păstârnac: ele au reuşit să slăbească sănătos după o cură cu supe preparate din păstârnac, ceapă şi praz, care a durat patru săptămâni. Specialiştii europeni apreciază că leguma „albitură”, aşa cum o denumesc gastronomii, are efecte antioxidante, depurative şi diuretice. În scop terapeutic, se valorifică frunzele şi rădăcina. S-a dovedit că sucul extras din rădăcina legumei reglează digestia, curăţă sângele, creşte apetitul, are acţiune expectorantă, analgezică şi tonifiantă. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, ne recomandă să consumăm frecvent păstârnac, pentru că substanţele active din compoziţia legumei ne apără de o serie de boli, precum reumatismul, guta, colicile biliare şi renale, nevrozele, dar şi menstrele dureroase. În cazul virozelor, specifice sezonului rece, sucul de păstârnac reduce febra şi tratează infecţiile respiratorii.
Puterea vindecătoare a legumei „albitură” se datorează substanţelor active conţinute: vitamine : A, B1,B2, C şi E, fibre, săruri minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier, iod), proteine şi carbohidraţi. Păstârnacul este o sursă de calorii sănătoase (64 kcal la 100 de grame). În acelaşi timp, leguma albă stimulează apetitul copiilor mofturoşi la mâncare.
După primul ger, păstârnacul are gustul mai dulce şi este un tonic dovedit pentru inimă şi pentru plămâni. Terapeuţii ne recomandă să consumăm mai mult păstârnac în anotimpul rece, fiind un leac foarte bun pentru diversele afecţiuni respiratorii, însoţite de febră. De asemenea, dieta bogată în păstârnac alungă şi oboseala cronică. O cură cu păstârnac durează patru săptămâni. În acest interval, se bea câte un pahar cu suc pe zi sau se adaugă în salata de crudităţi şase-opt linguri de păstârnac ras, asezonat cu puţin ulei de măsline şi cu suc de lămâie.
În industria alimentară, păstârnacul este folosit la aromatizarea conservelor de legume. Mai mult, proprietăţile curative ale legumei-albitură sunt recunoscute şi de medicina alopată. Ca dovadă, din rădăcinile păstârnacului se prepară medicamentele Pastinatin şi Beroxan, indicate în tratamentul unor boli, precum: angină pectorală, nevroze, afecţiuni digestive, ale tractului gastro-intestinal, ale căilor biliare şi ale pielii.
Reţeta săptămânii
Supă de păstârnac
Timp de preparare: 40 de minute
Calorii: 80/ porţia
Ingrediente: 2 l de apă, 1 kg de păstârnac, 2 fire de praz, 2 cepe, o o ţelină, 2 legături de pătrunjel verde, suc de lămâie (după gust), 50 g iaurt sau kefir şi 6 linguri de ulei de măsline presat la rece.
Preparare: În apa care clocoteşte, pune păstârnacul tăiat rondele, ţelina, ceapa şi prazul tăiate mărunt. Când legumele au fiert, adaugă iaurtul sau kefirul şi lasă supa să mai clocotească un minut. Când este caldă, toarnă supa în castronaşe şi, la fiecare porţie, adaugă suc de lămâie, o linguriţă de ulei de măsline şi asezonează cu pătrunjel tocat mărunt.
