Agheasma alungă bolile
În fiecare an, în a şasea zi a lunii ianuarie, este prăznuită Boboteaza, moment în care se sfinţesc apele. Agheasma mare, cum mai este ea numită, are puteri miraculoase şi nu se tulbură niciodată. Află din revista "Click! pentru femei" cum îţi poate fi de folos!
Te ocroteşte de rele
Timp de opt zile de la sfinţire, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, credincioşii iau o gură din apa sfinţită, şi se închină.
Este mare păcat să bei din agheasma mare după ce ai mâncat, să o arunci sau să o verşi.
După data de 14 ianuarie, apa sfinţită se păstrează la icoană, într-o sticluţă curată, cu un fir de busuioc în ea.
Bucureşti. La Patriarhie, mii de oameni se adună la cozi, dis-de-dimineaţă, pentru a lua în sticle apă sfinţită
Înfrunţi necazurile mai uşor
Când credincioşii aveau necazuri mari sau simţeau că se apropie un pericol asupra lor, luau puţină apă sfinţită şi dădeau şi celor din familie.
Aceasta îi proteja de toate gândurile rele care vin odată cu greutăţile vieţii.
Are puteri vindecătoare
Pentru că această apă are în ea puterea Sfântului Duh, face adesea minuni. Există de mult credinţa că bolnavii se pot însănătoşi dacă beau chiar şi o gură din apa sfinţită dimineaţa, pe nemâncate.
De asemenea, cei care au avut dureri de cap sau de stomac şi nu au putut ajunge la biserică, dar au băut apă sfinţită, s-au pus mai repede pe picioare.
Tot despre agheasmă se spune că vindecă patimile şi dezleagă păcatele, fiind benefică celor care suferă din cauza dependenţelor de orice fel.
Crucea prinsă din Dunăre aduce noroc şi sănătate
Galaţi. Sărbătoarea Bobotezei vor avea loc, ca în fiecare an, pe Faleza Dunării. Participanţii vor asista la sfinţirea apei de către Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian Crăciun.
Serviciul religios este urmat de prinderea crucii de lemn. Acela care prinde crucea va avea parte tot anul de sănătate, noroc şi belşug. Aghiazma de la Bobotează se foloseşte şi la stropirea curţilor şi a caselor şi la adăpatul animalelor.
Dolj. În comunele doljene Moţăţei şi Galicea Mare, de Bobotează se botează caii. Animalele sunt împodobite şi duse la biserică, iar după slujbă participă la întrecere.
În noaptea spre Sfântul Ion, oltenii din Ciupercenii Noi îşi păzesc fântânile, iar spre dimineaţă îşi pregătesc crenguţe împodobite, iau apă şi pleacă prin sat cu Iordanul, iar când termină lasă crenguţele în cimitir.
Timiş. Printre practicile populare de Bobotează se numără şi piftiile, gătite în 5 ianuarie, cheraleisa - ultimul colindat, turtiţele gătite din seara de 5 pentru ca fetele să-şi viseze viitorul soţ, cât şi busuiocul pus sub pernă în seara din 6 spre 7.
Neamţ. Locuitorii se grăbesc să-şi termine treburile gospodăreşti până în ajunul Bobotezei pentru că, după aceea, nu-şi vor mai putea spăla hainele timp de opt zile, deoarece apa potabilă este sfinţită.
Mehedinţi . Tinerii se aruncă în Dunăre după crucea aruncată de preot. Câştigătorul de anul trecut a fost Dumitru Duroi, de 26 de ani.
