Am trecut pe lângă Apocalipsa vineri la 09.20
O ploaie de meteoriţi a lovit, vineri dimineaţă, regiunea Ural din Rusia. Circa 1.200 de oameni au fost răniţi după ce suflul exploziilor a spart geamurile mai multor clădiri din zonă. Îngroziţi de globul de foc ce s-a apropiat înspăimântător de mult de ei, oamenii povestesc că au avut impresia că au trăit scene din filmul “Armagedon”.
Cerul s-a luminat brusc, vineri dimineaţă în jurul orei 9.20, deasupra oraşului Chelyabinsk, aflat la 1.450 km de capitala Rusiei, Moscova, şi în apropiere de graniţa cu Kazakhstan. Un glob imens de foc, care a putut fi văzut de la câteva sute de kilometri depărtare, se apropia cu o viteză uimitoare de casele oamenilor îngroziţi. Pe măsură ce înainta, oamenii au văzut că, de fapt, era vorba despre mai multe bucăţi de foc care explodau.
Oamenii spun că dâra de fum lăsată de meteoriţi a fost de zece ori mai mare decât cea lăsată de un avion
Atât de puternice au fost exploziile, încât geamurile şi acoperişurile clădirilor prin apropierea cărora au trecut meteoriţii au fost făcute praf. Circa 1.200 de oameni au fost răniţi şi au primit îngrijiri pentru tăieturi, traumatisme şi contuzii.
Geamurile clădirilor au fost spulberate
Viktor a ajuns la spital cu tăieturi grave
"A fost ca în filmul «Armagedon». Am crezut că a venit Ziua Judecăţii. Cerul s-a luminat, era o lumină ireală, a urmat o explozie înfricoşătoare, apoi s-a văzut pe cer o dâră de fum ca cea de la avioane, însă de zece ori mai mare", a povestit Valentina Nikolayeva, pentru "Daily Mail".
Zidul unei fabrici a fost dărâmat de suflul exploziei
La scurt timp, autorităţile ruse au emis un comunicat pentru a linişti oamenii. "Un meteorit de circa 10 tone s-a dezintegrat deasupra regiunii Urali, arzând parţial în straturile inferioare ale atmosferei. Fragmente de meteorit au atins solul şi au căzut în zone puţin populate din regiunea Celiabinsk", a anunţat filiala locală a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.
Oraşul Celiabinsk a fost învăluit în fum după prăbuşirea meteoriţilor
În zonă au fost mobilizate aproximativ 20.000 de persoane, plasate în stare de alertă, şi trei avioane sau elicoptere, în vederea inspectării zonei. Totodată, armata a început să inspecteze zona.
Medicii de abia au făcut faţă valului de răniţi
Valentina Nikolayeva a fost tăiată pe faţă de geamurile sparte
De altfel, ieri, militarii descoperiseră trei zone în care bucăţi din meteorit au căzut: două în apropierea lacului Chebarkul, la vest de oraşul Chelyabinsk, şi una la 80 km depărtare, în apropiere de oraşul Zlatoust. Unul dintre fragmentele care a căzut în apropierea lacului Chebarkul a făcut un crater cu un diametru de şase metri. Potrivit Academiei de Ştiinţă a Rusiei, meteoritul a intrat în atmosferă cu o viteză de cel puţin 54.000 km/oră şi s-a dezintegrat la 30 - 50 km deasupra solului.
Meteoriţii sunt obiecte de provenienţă extraterestră ajunse pe suprafaţa Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).
Mulţi meteoroizi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există însă şi cazuri în care meteoroizii mari au intrat în atmosfera Pământului, nearzând complet şi rezultând astfel meteoriţii.
Aşa s-a întâmplat cu meteoritul Chicxulub care a căzut pe Pământ acum circa 65 de milioane de ani şi a provocat printre altele un crater de 180 km în diametru cunoscut sub denumirea de craterul Chicxulub. Mărimea meteoroidului care a intrat în atmosferă se apreciază că ar fi fost de cel puțin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei Yucatán şi de oraşul Chicxulub din Mexic.
Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci acum circa 100 de ani, în Siberia centrală. Explozia a distrus păduri cu o suprafaţă de circa 2.000 km pătraţi. Fenomenul Tunguska nu este încă elucidat, negăsindu-se încă resturi din meteorit, şi nici urmele unui crater.
Cea mai răspândită teorie susţine că acesta a fost un corp solid (o stâncă) cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forţă echivalentă cu aproximativ 10-15 megatone de trinitrotoluen (ceea ce corespunde cu circa 1.000 de bombe atomice Hiroşima), la aproximativ 6 km deasupra solului. Explozia nu a produs victime, deoarece zona este aproape pustie.
Anul trecut în decembrie, s-a creat o adevărată isterie legată de sfârşitul lumii prezis de mayaşi. Potrivit acestora, 21 decembrie 2012 se încheie ciclul de 5.125 ani al civilizaţiei lor. Asta înseamnă ultimul baktun din cele 394, cuprinse în calendarul mayaş, care şi-a început numărătoarea în 3.114 î.H. Conform astronomilor mayaşi, la această dată ar fi trebuit să aibă loc furtuni puternice în Soare, amplificate de alinierea planetelor care vor duce la inversarea polilor magnetici ai Terrei.
Aseară, la ora 19.25, un asteroid cu o masă de 135.000 de tone I cu un diametru de 45 de metri, denumit 2012 DA 14 a trecut pe lângă Terra, potrivit NASA, citată de AFP. Descoperit în februarie 2012, a trecut cel mai aproape de planeta noastră la o distanţă de 27.600 de kilometri - o zecime din distanţa dintre Terra şi Lună, deasupra zonei de est a Oceanului Indian, de lângă insula indoneziană Sumatra, cu o viteză de 7,8 kilometri pe secundă.
Dacă acest asteroid, considerat de talie mică s-ar fi prăbuşit pe Terra, şocul ar fi echivalat cu o bombă de 2,4 megatone, suficient de puternică pentru a devasta o suprafaţă întinsă, dar care nu ar fi catastrofă mondială. Asteroizii, numiţi şi mici planete, sunt corpuri cereşti mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii.
"Meteorit este impropriu spus, pentru că meteorit se numeşte doar în momentul în care atinge Pământul. Se pare că la origini este un corp cosmic. Nu putem să ne dăm seama de dimensiuni, dar, judecând după efectul pe care l-a creat în atmosferă, se pare că a avut undeva la dimensiuni de metri, până în zeci de metri.
Acea explozie s-a datorat faptului că, la intrarea în atmosfera terestră, viteza este destul de mare, undeva între 10 şi 70 km/secundă, în cazul nostru e mai mic, poate sub 23 km/secundă, iar prin frecarea cu aerul acest corp se încălzeşte foarte mult şi la un moment dat explodează", a declarat pentru Mediafax Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori. El a precizat că explozia s-ar fi produs la o altitudine de 20-30 km.
"Suflul exploziei a creat acel efect care s-a văzut, s-au spart geamurile", a spus acesta. "Suntem expuşi la astfel de intrări în atmosfera terestră. Din fericire, atmosfera ne protejează. Dacă ar fi căzut, ar fi creat probleme. Dar iată că el se dezintegrează printr-o astfel de explozie", a completat specialistul. Acesta a mai spus că fenomenul nu este unul foarte rar. "Se întâmplă des, dar nu se întâmplă să aibă loc într-o zonă populată. Se întâmplă fie în ocean, fie în deşert sau în alte locuri unde nu există martori oculari şi nu se văd efectele".