De la Zaporojie la Constanța: Odiseea lui Dima, un tânăr refugiat ucrainean

Originar din Zaporojie, oraș ce este acum sub dominație rusă, Dima este unul dintre cei 3,2 milioane de refugiați care, în 2022, au fugit din Ucraina pentru a scăpa din calea invaziei Rusiei și au găsit adăpost în România. La acea vreme avea doar 18 ani și s-a stabilit în Constanța.

Visa să devină comandant de navă și să ducă mai departe tradiția familiei, dar a ajuns să se implice în activitățile unei asociații din Constanța, care are ca activitate sprijinirea refugiaților.

Stabilit în orașul portuar de la Marea Neagră, alături de o parte din familia sa și de cel mai bun prieten, Dima și-a reluat studiile începute acasă.

„La început, probabil că nici nu puteam să-mi imaginez că mă voi muta vreodată în România. Auzisem foarte multe despre România. Tatăl meu este marinar, așa că să mă mut în România a fost ceva supranatural pentru mine, pentru că eu, practic, cunoșteam Constanța. Și, firește, a fost greu. Dar faptul că nu am fost singur în timpul mutării, faptul că știam că am o universitate aici, știam că vin cu mine un prieten și o parte din familia mea, m-a salvat,” spune tânărul.

La trei ani de la începerea războiului ruso-ucrainean, acum în vârstă de 21 de ani, Dima își asumă multiple roluri: este student și, în timpul liber, activează la ONG-ul Centrul pentru resurse civice din Constanța, care se concentrează pe integrarea socială a migranților și refugiaților.

„Cumva, am ajuns aici din greșeală și am zis să fac o încercare. Mi-au oferit un loc de muncă și am spus „de ce nu? De ce să nu încerc?”. În principiu, știam că mă interesează pedagogia, dar nu mă atrăgea neapărat aspectul financiar care vine odată cu pedagogia. Deci de asta nu am ales-o de la bun început. Nu regret, sunt bine, m-am simțit super lucrând. Momentan sunt fericit cu drumul pe care l-am ales.”

Povestea lui Dima este o mărturie a rezilienței și a importanței comunității în momentele de cumpănă. Urmăriți materialul integral cu Dima, realizat în cadrul proiectului pan-european ENTR Ro, din care face parte și RFI România.

Articol sustinut de Rfi.ro