DESCOPERIRE ISTORICĂ: Viaţă creată în laborator!
Pentru prima oară în istorie, un grup de savanţi condus de unul dintre pionierii genetici a reuşit ceea ce părea imposibil: crearea vieţii artificiale!
J. (John) Craig Venter, unul dintre oamenii-cheie ai ambiţiosului proiect de cartografiere a genomului uman, adică a tuturor genelor care compun ADN-ul speciei noastre, a reuşit să creeze, pentru prima dată în istorie, o bacterie al cărei ADN este în întregime artificial, fiind construit în laborator.
Echipa biologului american a reuşit, după 15 ani de cercetări şi 40 de milioane de dolari cheltuiţi, să creeze un microorganism viu de la zero. Pentru aceasta, cercetătorii au descifrat mai întâi ADN-ul unui microb numit Mycoplasma mycoides, care produce infecţii la capre. Apoi, savanţii au recreat acest ADN bucată cu bucată, din fragmente pe care le-au cumpărat de la companii de bioinginerie.
Astfel, au construit în laborator o copie sintetică a ADN-ului original, la care au adăugat câteva secvenţe suplimentare de cod ADN. (Apropo, aceste secvenţe conţin numele savanţilor care au lucrat la proiect şi o adresă de e-mail unde pot fi contactaţi.)
Ulterior, ADN-ul sintetic a fost injectat într-o altă specie de bacterie; când celula respectivă a început să se dividă, au rezultat atât „fiice” cu ADN-ul gazdei, cât şi cu ADN-ul sintetic injectat. Apoi, Venter şi echipa lui au tratat celulele cu un antibiotic care a distrus doar „fiicele” cu ADN-ul gazdei, lăsând în viaţă doar celulele „sintetice”.
Ne vom confrunta cu o nouă eră
„Am fost adesea întrebaţi dacă acesta nu înseamnă că păşim pe teren interzis”, a explicat Craig Venter în autobiografia sa. „Răspund întotdeauna că –până acum, cel puţin – nu facem decât să reconstruim o versiune la scară mai mică a ceea ce există în natură.”Reuşita lui Venter deschide calea pentru producerea pe cale artificială a unor bacterii care ar putea revoluţiona industriile farmaceutică şi energetică. Printre posibilele aplicaţii ale acestei descoperiri se numără crearea unor microorganisme care să consume dioxidul de carbon din atmosferă, pentru a ameliora efectele încălzirii globale, sau ale unora care să producă biocombustibili.
Însă chiar şi unii dintre biologi avertizează că, la fel cum s-a întâmplat cu descoperirea fisiunii atomice, astfel se deschide un drum presărat cu pericole, precum introducerea unor noi specii în ecosistem, cu efecte complet imprevizibile sau apariţia unor arme biologice devastatoare.
