Existenţa «particulei lui Dumnezeu», aproape de a fi confirmată la Geneva
De la teoria care l-a prezis acum aproape 50 de ani, bozonul Higgs (asa-numita „particula a lui Dumnezeu") a reprezentat prada cea mai dorita de catre cercetatorii care lucreaza in domeniul fizicii particulelor elementare. Doua dintre experimentele de la acceleratorul LHC de la Geneva, CMS si ATLAS, au raportat semnale ale existentei acestei particule.
Existenta bozonului Higgs a fost prezisa in 1964, de catre fizicianul scotian Peter Higgs. Aceasta particula, denumita de multe ori si „particula lui Dumnezeu", ar fi un semnal clar al faptului ca oamenii de stiinta au inteles procesul care genereaza masa particulelor elementare.
Vanatoarea bozonului Higgs are loc in prezent la Geneva, la acceleratorul Large Hadron Collider (LHC). Pe scurt, in urma ciocnirii fasciculelor de protoni care au viteze apropiate de cea a luminii, deci energii foarte mari, la acceleratorul LHC, care are o circumferinta de circa 27 km, se pot forma bozoni Higgs, care se dezintegreaza in alte particule care sunt ulterior detectate in cadrul experimentelor ATLAS si CMS .
Pe 13 decembrie 2011 cele doua experimente au raportat posibile semnale ale existentei bozonului Higgs in datele acumulate in 2011, in cadrul unui seminar la care a participat foarte multa lume si care a fost transmis in direct pe web. Un semnal corespunzator la circa 3 sigma a fost gasit; pentru a avea certitudinea descoperirii trebuie sa ajungem la cel putin 5 sigma. Numarul de sigma-uri descrie cat de siguri suntem de existenta unui semnal. Cu cat mai mare este acest numar, cu atat mai mult se poate exclude o fluctuatie, adica „masurarea unui semnal" care de fapt nu exista.
Masa bozonului Higgs corespunzatoare semnalului descoperit la Geneva este de circa 125 GeV (adica de circa 130 de ori masa unui proton).
In 2012 cele doua experimente vor continua sa functioneze si, daca intr-adevar semnalul de ei descoperit este cel al „particulei lui Dumnezeu", in 6 luni de functionare a acceleratorului ar trebui sa avem o confirmare si o masuratoare mai buna a masei acestuia.
Mai multe despre eveniment si vesti despre aceasta descoperire pe site-ul CERN-ului: http://public.web.cern.ch/public/
Cătălina
Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.
