A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza mason? Întrebarea care le pune probleme și acum istoricilor
Una dintre cele mai persistente întrebări din istoria modernă a României este legată de posibila apartenență a lui Alexandru Ioan Cuza la masonerie.
Deși există multiple speculații și teorii, nu s-a ajuns încă la o concluzie clară. Iată câteva dintre argumentele care susțin această ipoteză și dilemele care persistă asupra acestui subiect, scrie Historia.
Loje cu numele lui Cuza – O dovadă a legăturii cu masoneria
Unul dintre cele mai frecvente argumente care susțin că Alexandru Ioan Cuza a fost mason se bazează pe existența a două loje care poartă numele său. În 1876, la București, a fost înființată Loja „Alexandru Ioan I”, iar în 1882, la Dorohoi, a fost creată Loja „Cuza Vodă”.
Mulți istorici și cercetători consideră că aceste loje ar fi fost denumite astfel doar dacă Cuza ar fi fost un membru al masoneriei. Totuși, există și exemple care contrazic această idee.
De exemplu, lojele „Ștefan cel Mare”, „Ceahlăul” sau „Ovidiu” nu au legături directe cu membrii respectivi, ceea ce pune sub semnul întrebării semnificația denumirii lor.
Un alt argument adus în sprijinul ideii că Cuza a fost mason este legătura cu emisiunea unor medalii masonice în cinstea sa. Aceste medalii ar fi primit o recunoaștere semnificativă în cadrul organizației masonice, ceea ce ar sugera o legătură strânsă între Cuza și această mișcare.
Cu toate acestea, nu există dovezi clare care să arate că Alexandru Ioan Cuza a fost, efectiv, un membru activ al masoneriei. De asemenea, nu se știe dacă aceste medalii au fost emise ca recunoaștere simbolică sau din alte motive legate de statutul său.
Lipsa de dovezi documentare clare și părerea lui Neagu Djuvara
În urma cercetărilor efectuate în arhivele din România și Franța, nu s-au găsit dovezi concrete care să susțină afirmațiile despre implicarea lui Cuza în masonerie.
De exemplu, cercetările din arhivele Naționale ale României nu au oferit informații relevante despre presupusa apartenență a lui Cuza la Loja „Steaua Dunării” din Galați, despre care se spunea că ar fi fost venerabilul acestei loje. În schimb, au fost descoperite documente legate de Loja „Pitagora” din Galați, dar fără vreo mențiune a lui Cuza.
Istoricul Neagu Djuvara, unul dintre cei mai respectați cercetători ai istoriei românești, a abordat această temă într-un interviu din 1990, susținând că Alexandru Ioan Cuza a fost, fără îndoială, un mare mason.
Cu toate acestea, Djuvara a revenit asupra opiniei sale în 2010, recunoscând că nu există dovezi documentare care să susțină această afirmație. Într-o declarație ulterioară, Djuvara a subliniat că, deși nu s-a dovedit apartenența lui Cuza la masonerie, tinerii unioniști care l-au ales ca domnitor erau majoritar masoni, iar Cuza a fost, într-un fel, „creația” lor.
Misterul rămâne
În ciuda numeroaselor speculații și cercetări, nu există o dovadă concretă care să stabilească cu certitudine dacă Alexandru Ioan Cuza a fost sau nu mason.
Deși există unele indicii și argumente indirecte, acestea nu sunt suficiente pentru a face o afirmație categorică. Așa cum remarca Neagu Djuvara, „istoricul nu deține totuşi adevărul absolut”, iar acest subiect va continua probabil să stârnească dezbateri în cercurile istorice.
În prezent, întrebarea despre apartenența lui Cuza la masonerie rămâne un mister, iar răspunsul final ar putea veni doar prin descoperiri documentare viitoare.
