Am mai putea salva planeta? Uite ce spun cercetătorii că trebuie să schimbăm pentru ca Pământul să nu se distrugă de tot
Catastrofele din ultimii ani au speriat oamenii. Unele au ajuns scenarii de film la Hollywood. Cu toate acestea o noua amenintare globala este pe cale sa distruga viata pe planeta. Este vorba despre reziduurile materiale care, paradoxal, sunt o consecinta a vietii umane in sine.
O simpla privire in jur ne arata ca suntem inconjurati de obiecte materiale indiferent ca ne sunt necesare sau nu. Pentru fiecare particica din materialul pe care il folosim pentru aceste obiecte, există o rețea din ce în ce mai mare de acțiuni la nivel global, care elimină încet sănătatea emoțională a omului, epuizează resursele Pământului și degradează habitatele planetei noastre, se arata intr-o analiza publicata pe BBC.com.
Dacă nu este controlat, există riscul ca, consumul uman să transforme în cele din urmă Pământul într-o lume nelocuibilă? Avem în noi să ne oprim înainte să fie prea târziu? Sunt intrebari la care oamenii de stiinta incearca sa gaseasca raspunsuri.
O echipă de cercetători de la Institutul de Științe Weizmann, Israel, a publicat recent un studiu care a comparat masa produsă de om - cunoscută și ca masa antropică - cu toată masa vie sau biomasa de pe glob. Ei au dezvăluit că, pentru prima dată în istoria omenirii, primul îl depășește pe cel din urmă sau este aproape de a face acest lucru în anii următori.
Studiul Institutului Weizmann estimează că, în medie, fiecare persoană de pe glob produce acum mai multă masă antropogenă decât greutatea sa corporală în fiecare săptămână. „Constatarea că masa antropică - lucruri făcute de oameni - cântărește acum la fel de mult ca toate ființele vii și faptul că se acumulează rapid, oferă o altă perspectivă clară asupra modului în care umanitatea este acum un jucător major în conturarea feței planetei", spune profesorul Ron Milo, al cărui laborator a realizat acest studiu. „Viața pe Pământ este afectată într-o manieră cantitativă majoră de acțiunile oamenilor.”
Deși există dovezi că materialismul este învățat și modelat de cultură, există unii care susțin că selecția naturală ar fi predispus specia noastră cu dorința de a acumula lucruri. Bunurile noastre ne pot oferi un sentiment de securitate și statut care, fără îndoială, au jucat un rol mai important mai devreme în istoria omenirii.
De unde vine aceasta dorinta de a crea
Oamenii au fost condiționați să creadă că a crea ceva nou este un scop semnificativ al vieții. Cumva, crearea unor lucruri noi a devenit un cuvânt divin în psihicul uman colectiv.
Este în mod obositor așezat în toate eforturile noastre, de la povești antice la camere moderne de cercetare și dezvoltare. „La început Dumnezeu a creat cerul și Pământul ...” spune povestea Genezei din Biblie. Oamenii au fost condiționați să creadă că a crea ceva nou este un scop semnificativ al vieții și este singura modalitate de a-și avansa ambițiile. Cu toate acestea, uităm să punem un capac de utilizare.
Ce sa schimbam pentru a nu distruge de tot planeta
Chiar dacă putem înlocui toate vehiculele pe bază de combustibili fosili cu vehicule electrice, de exemplu, orașele se luptă deja să ia spațiu rutier de la mașini, iar vehiculele electrice au propria amprentă asupra resurselor lumii datorită materialelor necesare pentru a le construi.
„Acumularea de masă antropică se referă, de asemenea, la dezvoltarea urbană, împreună cu implicațiile asociate acesteia asupra mediului, deja observate la nivel mondial”, spune Emily Elhacham, unul dintre autorii studiului Institutului de Științe Weizmann. "Sper că creșterea gradului de conștientizare ar promova schimbarea comportamentală care ar permite găsirea unui punct de echilibru mai bun. Fiecare pas în această direcție va avea un efect pozitiv."
Companiile mari de tehnologie susțin că sunt ecologice sau își stabilesc obiective pentru neutralitatea carbonului, dar rareori încurajează oamenii să petreacă mai puțin timp pe rețelele sociale sau să comande mai puține produse. Mai degrabă modelele de publicitate și marketing transmit mesaje puternice care întăresc deviza: creați și consumați mai mult.
Acest materialism sălbatic irațional este înrădăcinat atât de adânc cu tradițiile și simbolurile culturale. În Statele Unite, Ziua Recunoștinței este urmată de un alt carnaval numit Black Friday. În timpul acestui ritual, linii lungi de clienți iau cu asalt mall-urile și deseori sunt răniți sau călcați în picioare - dar oamenii sunt convinși că este un efort care merită necazul.
COVID-19 ne-a aratat dezastrul
Covid-19 ne-a amintit cât de fragilă și nepregătită este civilizația umană atunci când vine vorba chiar de o pandemie. De asemenea, ne-a învățat că, comportamentul uman poate fi modificat cu acțiuni minore, cum ar fi purtarea unei măști, pentru a atenua intensitatea tragediilor globale. Abordarea pasivă a proliferării masei antropice nu se datorează doar lipsei de cunoștințe despre impactul acesteia, ci, în general, are legătură și cu înclinația umană de a respinge fapte care nu se potrivesc viziunii lor asupra lumii. Oamenii sunt dispuși, în mod natural, să nu ia în considerare problemele care nu le provoacă viața de zi cu zi sau cele care le diluează confortul.
Deși nu există nicio dovadă că ne vom distruge pe noi înșine, există indicii clare că ignorăm efectele în propria noastră pericol. De exemplu, unele dintre disparițiile în masă din istoria Pământului sunt legate de acidificarea oceanelor. Oceanele absorb aproximativ 30% din dioxidul de carbon eliberat în atmosferă, ceea ce crește la rândul său aciditatea oceanului. Oceanele se pot acidifica mai repede astăzi decât în ultimii 300 de milioane de ani, în principal datorită activităților umane.
Am putea rezolva problema cu adevarat?
Eliminarea materialelor precum betonul sau plasticul sau înlocuirea lor cu alternative nu va rezolva problema fundamentală cu atitudinile umane și apetitul nostru de neegalat pentru mai mult. Este exact acolo unde materialismul se poate transforma fără probleme într-un factor de risc necunoscut cunoscut în catastrofa globală. Multitudinea de moduri prin care poate transforma această planetă într-o lume mondenă este ceva ce civilizația noastră nu a mai experimentat până acum.
În absența unui scut evolutiv complet sigur, am putea depinde de inteligența noastră pentru a supraviețui. Cu toate acestea, după cum spune Abraham Loeb, profesor de științe la Universitatea Harvard și astronom care caută civilizații cosmice moarte, „semnul inteligenței este abilitatea de a promova un viitor mai bun”.
„Dacă vom continua să ne comportăm astfel, s-ar putea să nu supraviețuim foarte mult timp”, spune el. „Pe de altă parte, acțiunile noastre ar putea fi o sursă de mândrie pentru descendenții noștri dacă susțin o civilizație suficient de inteligentă pentru a suporta multe secole viitoare”.
Dar este posibil ca oamenii să nu fie suficient de norocoși să fugă de propriile lor acțiuni. Cu excepția cazului în care oferim o viziune diferită înrădăcinată în reducerea consumului, flăcările propriului nostru materialism ar putea să ne consume atât pe noi, cât și planeta.
Citeste si:
Cum să ajungi milionar din gunoaie? Reţeta secretă a lui Silviu Prigoană (267125)
