Boala Alzheimer și cele mai simple căi de prevenție
O epidemie virală de coronavirus, extinsă la nivelul întregii planete, ne-a obligat la măsuri extreme. Este cu siguranță cea mai bună cale prin care o putem ține sub control și probabil că lucrurile vor reveni la normal în curând. Există însă probleme majore de sănătate care afectează milioane de oameni din întreaga lume.
Una dintre ele este boala Alzheimer, cu o evoluție dramatică și o incidență a cazurilor din ce în ce mai mare. Conform estimărilor realizate de Alzheimer's Disease International (ADI), în anul 2018 în lume trăiau circa 45 milioane de oameni care sufereau de o formă sau alta de demență, iar numărul lor va ajunge la 115 milioane până în 2050. Și mai grav este faptul că vârstele la care apar primele semne ale afecțiunii sunt din ce în ce mai mici, mutându-se de la persoane de peste 60 de ani la cele de peste 45.
Boala Alzheimer nu se vindecă, evoluția ei putând fi doar încetinită, astfel că măsurile de prevenire a declanșării sunt cel mai bun tratament.
Exercițiile fizice
Este dovedit că activitatea fizică regulată este calea prin care o serie de afecțiuni cu o incidență majoră, invalidante și grave pot fi prevenite. Boala Alzheimer este una dintre ele. Medicii recomandă minimum 30 de minute de activitate fizică susținută de cel puțin trei ori pe săptămână și consideră că respectarea acestui ritual poate preveni mai mult de o treime din cazurile de boli degenerative de tipul Alzheimer.
Cele mai bune forme de activitate fizică sunt alergarea ușoară, exercițiile de tip fitness și tenisul. Trebuie voință și mobilizare pentru a trece de la lipsa mișcării la o viață activă. O pereche de adidasi New Balance pot să fie un pretext excelent care sa te facă să abandonezi viața sedentară. E dovedit că un echipament de sport confortabil pe care să-ți facă plăcere să-l porți te poate stimula.
Activitatea fizică făcută constant previne bolile cardiovasculare, maladiile degenerative osoase și articulare, reduce riscul bolilor metabolice – diabet, obezitate – și poate crește speranța de viață cu cinci până la zece ani.
Nutriția corectă
Despre nutriția corectă se vorbește peste tot. Pare să fie leacul tuturor problemelor și laitmotivul omului modern. În realitate, o alimentație corectă înseamnă echilibru, diversitate și consumul alimentelor de sezon. Mai mult, dacă 75-80% din alimentele consumate sunt din categoria celor care satisfac principiile nutriției sănătoase, restul de 20-25% pot să fie pe lângă reguli.
Boala Alzheimer este direct influențată de alimente. În esență, afecțiunea Alzheimer produce o scădere a sintezei de acetilcolină la nivelul creierului. Acetilcolina este un compus esențial pentru menținerea în parametri normali a funcțiilor cognitive. În consecință, evitarea alimentelor care dereglează sinteza de acetilcolină și alegerea celor care stimulează producția acesteia sunt principii de bază ale unui stil alimentar care are capacitatea de a preveni degenerarea tipică bolii Alzheimer.
O nutriție corectă ține cont de vârstă, activitate, patologie și riscuri de sănătate. Reducerea consumului de carne roșie, alimente procesate și zaharuri, alături de creșterea consumului de pește, fructe și legume sunt elemente de bază pe care le știe toată lumea. A ști care sunt regulile nu este însă suficient. Teoria e simplă, practica ne omoară!
Stresul și depresia
Studiile au demonstrat că stresul emoțional și depresia sunt factori favorizanți pentru declanșarea maladiilor degenerative cognitive, de la Alzheimer la demență senilă. Pe de altă parte, stresul face parte din viață, iar o viață relaxată emoțional pare practic imposibilă. Secretul stă în echilibru, în gestionarea momentelor de stres, cu o oarecare detașare și în educarea inteligenței emoționale.
Stresul stimulează excesiv secreția de cortizol, un hormon care are un impact negativ major și o singură calitate: stimulează secreția de adrenalină care ne „salvează” dintr-o situație de criză. Adrenalina se descompune repede, dar cortizolul se menține și are efecte degenerative pe termen lung asupra celulei nervoase și a creierului.
Stres cronic înseamnă frustrări negestionate la serviciu, emoții negative, probleme pe care nu putem sau nu știm să le gestionăm. În schimb, oamenii cu o dispoziție pozitivă și cu o abordare mai relaxată asupra vieții sunt mai puțin expuși riscurilor și, implicit, tulburărilor de memorie și demență.
Depresia netratată produce dezechilibre neurochimice care afectează pe termen lung funcția cerebrală și rezistența naturală a creierului în fața variației unor transmițători neuronali.
O calitate ridicată a vieții trebuie să fie scopul principal – în mai mare măsură decât durata ei, iar acesta este scopul strategiei care te poate ajuta să previi afecțiunile extreme pe care le provoacă degenerescența cerebrală și boala Alzheimer. Să trăiești bucurându-te de viață este cel mai important.