Care este motivul pentru care se adaugă fluor în apa potabilă
Adăugarea fluorului în apa potabilă, cunoscută sub numele de fluorizare, este o practică de sănătate publică implementată pentru a preveni cariile dentare. Începând cu mijlocul secolului al XX-lea, această metodă a fost adoptată pe scară largă, fiind considerată una dintre cele mai eficiente și accesibile măsuri pentru îmbunătățirea sănătății orale la nivel populațional.
Prima inițiativă de fluorizare a apei a avut loc în 1945, în Grand Rapids, Michigan, SUA. Studiile au arătat rezultate remarcabile: copiii născuți după implementarea fluorizării au avut cu peste 60% mai puține carii decât cei născuți anterior. Această descoperire a dus la extinderea practicii în numeroase țări, fiind susținută de organizații precum Asociația Americană a Dentiștilor (ADA) și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Fluorul, un mineral natural, ajută la întărirea smalțului dentar și la reducerea riscului de carii prin remineralizarea dinților și inhibarea bacteriilor care cauzează deteriorarea acestora.
De ce este fluorura eficientă?
Apa fluorurată oferă beneficii întregii comunități, indiferent de accesul fiecăruia la alte produse fluorurate, cum ar fi pasta de dinți sau apa de gură. Fluorizarea apei este o soluție rentabilă pentru prevenirea cariilor, mai ales în zonele cu venituri mici sau cu acces limitat la servicii stomatologice.
Deși fluorizarea apei continuă să fie considerată benefică, cercetările recente sugerează că efectele acesteia nu mai sunt la fel de semnificative ca în trecut. Motivul principal este utilizarea pe scară largă a pastei de dinți fluorurate, care asigură o sursă suplimentară de fluor. Totuși, în regiunile defavorizate, apa fluorurată rămâne o măsură esențială pentru sănătatea dentară.
Efectele consumului excesiv de fluor
Deși nivelurile de fluor din apa potabilă sunt reglementate (aproximativ 0,7 mg/litru în multe țări), expunerea excesivă la fluor poate avea efecte adverse:
Fluoroza dentară: Este o afecțiune care provoacă pete albe, galbene sau maro pe smalțul dinților. Deși inestetică, aceasta nu afectează sănătatea orală.
Fluoroza scheletică: Această afecțiune severă apare doar în cazul expunerii prelungite la niveluri foarte ridicate de fluor, afectând integritatea oaselor.
Controverse și studii recente
Au existat îngrijorări legate de potențiale efecte neurotoxice ale fluorului. O analiză din 2024 realizată de Programul Național de Toxicologie din SUA a identificat o asociere între expunerea ridicată la fluor și un IQ mai scăzut la copii. Cu toate acestea, majoritatea studiilor care sugerează aceste riscuri sunt considerate de calitate slabă, iar concluziile nu sunt definitive.
Organizațiile de sănătate subliniază că beneficiile fluorului pentru sănătatea dentară depășesc riscurile potențiale atunci când este utilizat în doze controlate.
Fluorizarea apei potabile rămâne o măsură importantă de sănătate publică, în special în comunitățile cu acces redus la alte surse de fluor. Totuși, pentru a asigura siguranța și eficiența, este esențială monitorizarea atentă a nivelurilor de fluor și continuarea cercetărilor privind efectele acestuia asupra sănătății.