Castelul din România al scriitorului Jules Verne. Cât adevăr există în legenda cetăţii de la poalele Retezatului

Cetatea medievală Colț, una dintre cele mai vechi din țară, oferă o călătorie fascinantă înapoi în timp, ideală pentru cei care sunt pasionați de istorie și de explorarea trecutul. Deși Jules Verne, unul dintre cei mai importanți scriitori de literatură SF, nu a ajuns niciodată în Retezat, mai mulți cercetători au indicat că monumentul a fost sursă de inspirație pentru faimosul său roman „Castelul din Carpați”, scris în anii 1880.

Cetatea medievală Colț, sursă de inspirație pentru romanul Castelul din Carpați / foto: Adevărul.ro
Cetatea medievală Colț, sursă de inspirație pentru romanul Castelul din Carpați / foto: Adevărul.ro

Ridicată în anul 1359, în vârful unei stânci din Munții Retezat, în comuna Râu de Mori, județul Hunedoara, Cetatea Colț are o istorie zbuciumată la fel și biserica medievală Colț de la poalele ei. Ar fi fost locuri de refugiu pentru familiile nobiliare din Țara Hațegului, iar în secolul al XVII-lea ar fi fost devastate de turci.

De mai bine de trei secole, este în ruină. Unele ziduri contopite cu stâncile ascuțite din jurul lor, dar și donjonul acesteia au rezistat timpului, iar autoritățile din comuna Râu de Mori din Hunedoara au anunțat că le vor restaura.

Din toamna anului 2023, cetatea medievală Colț a intrat în administrarea primăriei. Am făcut unele lucrări de igienizare a terenului din jurul monumentului, cu ajutorul salvamontiștilor, fiind o zonă dificilă. Ne dorim o restaurare în întregime a cetății și a Curții nobiliare a Cândeștilor, astfel încât ele să fie aduse la forma lor de odinioară și chiar să fie funcționale și utilizabile. De asemenea, se pretează și crearea unui complex cultural-turistic. Aceasta a fost și recomandarea arheologilor”, spunea cu ceva timp în urmă  primarul Flavius Dilertea, din comuna Râu de Mori din Hunedoara, potrivit adevărul.ro.

Castelul din Carpați al scriitorului Jules Verne

Cetatea medievală Colț care l-ar fi inspirat pe Jules Verne, în nuvela „Castelul din Carpați”, nu a mai suferit transfromări din secolul al XIX-lea, în afara celor cauzate de trecerea timpului.

Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon, nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte, are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, scria Jules Verne.

Jules Verne informează cititorii despre ororile localnicilor cu privire la ruinele castelul părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.

„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute. Şi, totuşi, Castelul din Carpaţi ar fi meritat osteneală de a fi ajutat de călători şi de istorici”, scria autorul cărții „Castelul din Carpați”.

Asemănarea dintre Castelul din Carpați descris de Jules Verne și cetatea medievală Colț este evidentă, dar a provocat controverse. Unii cercetători au ajuns la concluzia că, deși autorul a descris-o cu precizie, nu a văzut, de fapt, în realitate așezarea de la poalele Retezatului.

Jules Verne nu a văzut în realitate așezarea de la poalele Retezatului

Chiar și în zona Pasului Vâlcan din Valea Jiului, de cealaltă parte a Retezatului, unde are loc acțiunea romanului, Jules Verne nu a ajuns niciodată, dar toponimia și numele unor personaje din roman au plasat acțiunea în acest ținut de munte.

„Castelul din Carpați, roman care face obiectul multor ipoteze, este identificat cu Cetatea medievală Colț, numele primarului Koltz este legat de amintita cetate, iar al învățătorului Hermod... de Homorod, localitate natală a Luizei Muler, prietenă cu fetele din prima căsătorie ale lui Jules Verne”, arăta scriitorul Dumitru Dem Ionașcu.

Elementele comune Cetăţii Colţ şi Castelului din Carpaţi nu trebuie să ne dea iluzia unei descrieri după natură: ele aparţin oricărei fortăreţe feudale care se respectă. Şi apoi, dacă ruinele de lângă Suseni (n.r. satul Suseni, comuna Râu de Mori, unde se află cetatea) ne impresionează şi astăzi, vechea incintă este departe de a avea o circumferinţă de 800—1.000 de metri, cum precizează autorul în legătură cu burgul de pe podişul Orgal”, arăta Ion Hobana, în volumul „Jules Verne în România”.

Potrivit unor autori, geologul Michel Jules Verne, fiul scriitorului francez, a ajuns în Valea Jiului la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar după apariția romanului, Castelul din Carpați. La începutul romanului, autorul francez indica pe cei care i-au servit ca sursă de documentare pentru povestirea sa SF.

Provinciile acestea de la capătul Europei, domnul de Gérando (n.r. Auguste de Gerando, călător în Transilvania secolului al XIX-lea) le-a descris, Elisée Reclus (n.r. geograf francez care a călătorit în Valea Jiului) le-a vizitat. Nici unul dintre ei nu a pomenit despre ciudata istorie pe care se bizuie romanul de faţă. Au avut, oare, cunoştinţă de ea? Poate, dar n-au vrut să-i dea crezare. Este regretabil, căci ar fi relatat-o unul cu rigoarea unui analist, celălalt cu acel lirism necăutat cu care sunt impregnate însemnările sale de călătorie. De vreme ce nici unul, nici celălalt nu a făcut-o, o voi face, în locul lor, eu”, scria Jules Verne.

Legenda cetății Colț

Cetatea medievală Colț nu este singurul „castel din Carpați”. Pasul Vâlcan din Hunedoara a fost identificat de alți autori ca fiind locul unde ar fi existat fortăreața amintită în roman. Înainte de a fi identificată drept Castelul din Carpați, cetatea din Țara Hațegului era cunoscută printr-o altă legendă, inspirată din fapte reale şi cunoscută de oamenii locului.

Legenda spune povestea domniţei Ileana Cândea. În secolul al XVI-lea, ea a stăpânit cetetea, iar în timpul unui asediu al tătarilor, iubitul ei ar fi fost luat prizonier. Tânărul i-ar fi apărut în somn fecioarei şi i-a spus că va fi eliberat, când ea va aduna atâta aur cât să ajungă până la el.

Odată, într-o noapte înstelată, luminată de razele aurii ale lunii, şezând în foişorul cetăţii atârnat pe marginea stâncii, Ileana toarse mult, până ce trecu de miezul nopţii. Şi ce să vadă? Tortul, ce l-a tors după miez de noapte, era din fire de aur şi dacă torcea oricând după miezul nopţii, se alegea tot cu fire de aur. Aşa torcea ea noapte de noapte, când odată, înspre cântători, cine-i prinse fusul, ce sfârâia în josul foişorului? Era iubitul Ilenei, care în momentul în care firele de aur au fost atât de lungi, cât să ajungă la locul în care era el prins, i-au pocnit lanţurile de pe trup şi el a putut să alerge acasă, în braţele ei iubitoare“, relata istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în anul 1969.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Kate Middleton  Profimedia jpg
image
image
image
image
image
image
animale companie istock jpg
profet india razboi jpg
mancare pisica compressor 1200x800 jpg
Concert Coldplay Bucuresti 02 foto Denis Grigorescu jpeg
Tigaie - bucatarie - mancare - gatit FOTO Shutterstock
card1 jpeg
295526104 10224223540070101 7719136483617687161 n jpg
medic_consult medical_shutterstock 158366573 jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net