Ce înseamnă, de fapt, expresia „a trimite izmene pe călător”. Explicația care a surprins pe toată lumea
Toată lumea a auzit măcar o dată expresia „a trimite izmene pe călător”, însă puțini știu care este adevărata ei semnificație. De-a lungul timpului, oamenii au interpretat acest proverb sub diverse forme, însă puține au fost variantele corecte.
Ce înseamnă expresia „a trimite izmene pe călător”
Mulți se întreabă care este, de fapt, legătura dintre izmene și călător, fiindu-le greu să găsească semnificația potrivită. Ei bine, această expresie a prins rădăcini la sfârșitul anilor 1800 și se regăsea în operele lui Anton Pann, cunoscutul poet de origine bulgară. El sugerează că expresia respectivă este o îmbinare de cuvinte, unde izmenele sunt considerate a fi „coletul”, iar călătorul este „mesagerul”.
Prin „izmenele pe călător” se face referire la o persoană superficială pe care nu te poți baza și pentru care n-ai putea băga mâna în foc. Astfel, întreaga propoziție „a trimite izmene pe călător” are sensul de a „expedia ceva printr-o persoană nesigură sau necinstită”.
În istoria românilor, izmenele s-au numărat mereu printre cele mai importante obiecte vestimentare, mai ales în sezonul rece. Tocmai de aceea, zicala cu pricina se referă la un lucru de preț pentru români, care nu și-ar trimite izmenele decât dacă ar putea garanta pentru „călător”.
De unde vine expresia „țâță de mâță”
Expresia „țâță de mâță” reprezintă un joc de cuvinte și este folosită adesea drept adjectiv sau adverb. Originea ei nu este clară, iar lingviștii au mai multe ipoteze asupra acestui proverb.
„E foarte posibil ca expresia să provină dintr-o simplă amplificare prin rimă – procedeu frecvent în limbajul popular şi argotic – a unui cuvânt cu sens superlativ. În acest caz, cuvântul mîţă ar fi apărut doar ca rimă la ţâţă. Iar baza de la care s-a dezvoltat jocul aliterativ – şi aici intrăm şi mai adânc în domeniul presupunerilor – s-ar putea să fie cuvântul ţuţ, care are – tot în limbajul colocvial – şi rolul de a exprima, interjecţional, admiraţia”, a explicat prof. dr. Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere, Universitatea din București, în publicația Dilema Veche
