Ce serveau dacii la cină? Erau de-a dreptul îndrăgostiți de 2 alimente pe care noi le considerăm banale
Alimentația dacilor și a geților rămâne un subiect puțin explorat în istoriografia românească, deși cercetători pasionați au reușit să contureze un tablou al obiceiurilor lor culinare. Popoarele carpato-danubiano-pontice, adesea asociate cu războinicia și cu consumul de carne și vin, se dovedește că aveau, de fapt, o dietă bazată în mare parte pe vegetale, cereale și produse lactate.
Ce mâncau dacii și romanii
Lactatele erau printre alimentele cele mai apreciate, dacii fiind menționați de agrimensoul roman Lucius Junius Moderatus Columella drept „băutorii de lapte”. Dovezile arheologice, inclusiv oasele de vită din gropile menajere, sugerează că laptele de vacă era preferat, alături de cel de capră și de oaie.
Produsele derivate, precum brânza și zerul, aveau un rol central în alimentația zilnică. Zerul, probabil folosit și în preparate fierte, se numără printre elementele care au influențat vocabularul limbii române, demonstrând legătura strânsă dintre obiceiurile culinare ale dacilor și tradițiile alimentare autohtone.
„Transformarea laptelui în iaurt, unt și brânză avea ca scop conservarea laptelui. Nu există urme clare despre producția și consumul de iaurt și unt. Putem presupune că erau cunoscute de daci; iaurtul era un aliment specific nomazilor din răsărit, în timp ce untul este un aliment specific climei temperate și reci.
Eu, unul, sunt convins că dacii, sau mai bine zis femeile dace, știau să prepare și iaurt și unt și că acestea erau produse îndeajuns de populare. Totuși, nu egalau în popularitate brânza. Semnificativ este faptul ca <brânză> este unul dintre puținele cuvinte de origine dacă rămase în limba română”, precizează specialistul culinar Radu Popovici în seria sa de articole „La masă cu strămoșii”.
Conform cercetărilor lui Radu Popovici, dacii se hrăneau mult cu legume, leguminoase și cereale. Brânza nu era consumată cu mămăligă, porumbul ajunsese în regiune abia după descoperirea Americii, ci cel mai probabil cu pâine nedospită, sub formă de lipii.
Pâinea era făcută din făină de grâu sau orz, amestecată cu apă și sare, iar meiul era ingredientul cel mai folosit, preparat în terciuri nutritive împreună cu legume precum spanac, lobodă, ciuperci, usturoi, măcriș sau ouă. Terciurile erau fierte în lapte, rezultând mese hrănitoare și aromate. Descoperirile arheologice arată că meiul și grâul predominau, urmate de secară și orz.
Legumele erau esențiale în alimentația lor
După cum arată și rețeta de terci, legumele, leguminoasele și ierburile aromatice erau elemente centrale în dieta dacilor.
„Siturile arheologice au pus însă la dispoziţia istoricilor materiale a căror interpretare a permis elaborarea unui <model> agricol probabil. Se pare că geto-dacii, dar nu numai ei, ci şi celelalte ramuri tracice, aveau o alimentaţie diversă, dar în care produsele vegetale deţineau primul loc. Se mânca multă pâine, în special nedospită, terciuri de cereale, legume, leguminoase proaspete şi uscate, ciuperci şi fructe. Brânzeturile erau şi ele abundente, lucru normal dacă ne gândim că din moştenirea tracă fac parte iaurtul, untul şi brânza”, preciza Radu Popovici în același articol.
Dacii își bazau dieta pe cereale, legume și leguminoase, consumând morcovi, spanac, măcriș, varză și cantități mari de ciuperci. Condimentele erau reduse, mai ales sare și muștar, iar plante aromatice precum busuiocul sau cimbrul erau rare. În schimb, ceapa și usturoiul erau folosite frecvent, dacii fiind cunoscuți ca adevărați iubitori de usturoi.
„Ceapa pare să fi fost alături de usturoi aromele preferate de daci. Nici nu mă miră, căci absolut toate civilizaţiile vechi, de la sumerieni la egipteni, de la chinezi la indieni şi de la greci la celţi, traci şi romani, le foloseau pe scară largă. Concepţia generală a epocii pare să fi ţinut cont nu doar de gustul şi aroma lor, ci şi de binefacerile nutriţionale şi de sănătate pe care le aduceau. Este posibil ca obiceiul de a strivi ceapa în pumn şi de a o servi presărată cu sare, alături de pâine şi brânză, să provină de pe vremea dacilor. Oricum, este o cutumă veche, care se pierde în negura timpurilor”, preciza Radu Popovici.
Usturoi, pește și carne
Dacii foloseau usturoiul atât în alimentație, sub formă de pastă asemănătoare mujdeiului, cât și ca remediu pentru răceli sau dureri de cap. De asemenea, lipiile cu usturoi, menționate de Plautus ca „aleatum”, erau populare la triburile tracice.
Carnea ocupa un loc secundar în dietă, fiind consumată mai ales iarna, când putea fi conservată, predominând cea de vită și porc, a căror prezență este confirmată în siturile arheologice.
Peștele, carnea de pasăre și vânatul (cerb, mistreț) erau consumate mai ales de aristocrație. Dacii creșteau animale ca formă de avere, iar unele alimente, precum uleiul de măsline, erau importate sau obținute prin jaf. Preparatele erau în principal fierte sau fripte la proțap, aproape deloc prăjite.
