Ce tradiții, credințe și obiceiuri sunt în luna septembrie. De unde vine denumirea populară de „Răpciune”
Septembrie, cunoscută în tradiția populară sub diverse denumiri precum Răpciune, Brumar cel mic, Vinicel, Viniceriu și Vinișel, este o lună plină de semnificații și tradiții adânc înrădăcinate în cultura românească. Numele „septembrie” provine din latinescul „septem”, care înseamnă „șapte”, reflectând locul său ca a șaptea lună în calendarul roman, care începea la 1 martie. Deși în calendarul gregorian septembrie este a noua lună a anului, tradițiile și obiceiurile asociate cu această perioadă sunt încă vii și relevante.
Luna septembrie marchează începutul noului an bisericesc conform tradițiilor creștine. În tradiția populară românească, toamna începe de la Sf. Maria Mică, pe 8 septembrie, și se întinde până la Sf. Nicolae, pe 6 decembrie. În această perioadă, se adună roadele și se finalizează muncile de vară.
Denumirea populară de „Răpciune” provine din termenul „răcire” a vremii, reflectând răcirea progresivă a temperaturilor. Conform zicalei „În luna Răpciuni Cad copiii pe tăciuni!”, aceasta indică faptul că vremea începe să se răcească, iar oamenii se adună în jurul focului. Deși etimologia exactă a termenului „Răpciune” nu este certă, se consideră că ar putea proveni din latina „raptionem”, referindu-se la culesul roadelor. În această perioadă, „Vinițel” sau „Vinimeriu” se referă la momentul culesului viței de vie și preparării vinului.
Citește mai multe pe canal33.
