Cele două sate din România cu sub 100 de locuitori, unite de o pistă de biciclete fantomă. Stârnește uimirea tuturor
Două sate ascunse între culmile Munților Poiana Ruscă, cu mai puțin de o sută de locuitori la un loc, sunt unite de o pistă de biciclete despre care localnicii spun că n-a fost folosită niciodată în scopul pentru care a fost construită.

De doi ani, așa-numita „Transalpina a bicicliștilor” din Ținutul Pădurenilor a devenit mai degrabă o curiozitate turistică și un drum de legătură pentru mașini decât o rută pentru pasionații de pedalat, potrivit Adevarul.
Satul unde liniștea a fost spartă de o pistă
Satul Ulm, din județul Hunedoara, este una dintre cele mai mici așezări din România – mai puțin de zece familii trăiesc aici, înconjurate de creste abrupte și păduri dese. Relieful accidentat, solul puțin fertil și clima aspră au ținut departe dezvoltarea localității, care a rămas un loc izolat, în mijlocul naturii. Casele, biserica și anexele se aliniază timid pe pantele line ale unui deal, ascunse în valea râului Zlaști.
De aproape doi ani, liniștea satului este tulburată din când în când de turiști veniți să vadă o construcție neobișnuită – o pistă de biciclete care urcă abrupt spre satul Cerbăl, de pe o altă creastă.
Pista de biciclete care a devenit drum
Realizată între 2023 și 2024, pista de aproximativ 2,5 kilometri leagă satele Ulm și Cerbăl, urcând până la o altitudine de aproape 900 de metri.
Investiția, în valoare de 1,4 milioane de lei, a fost finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dedicat proiectelor de infrastructură pentru mobilitate verde.
Însă traseul, extrem de abrupt, îi pune la încercare chiar și pe cicliștii profesioniști. Porțiunea de urcare de la marginea satului Ulm este considerată aproape imposibilă pentru un biciclist neantrenat, iar localnicii spun că, până acum, nu au văzut pe nimeni pedalând acolo.
„Cei care vin să vadă pista de biciclete ajung aici cu mașina și urcă sau coboară tot cu mașina. Este, de fapt, o scurtătură spre Cerbăl, ca să nu mai ocolim pe drumul principal de pe valea Zlaștiului, și el destul de dificil. În doi ani, eu nu am văzut până acum bicicliști să urce pe aici”, povestește un păstor din Ulm.
O investiție izolată între creste
„Transalpina bicicliștilor”, cum a fost botezată de localnici, este prima și singura pistă de biciclete construită în comuna Cerbăl, care are opt sate și mai puțin de 400 de locuitori.
Deși proiectul a fost gândit ca o modalitate de a atrage turiști și de a încuraja mobilitatea alternativă, zona rămâne greu accesibilă chiar și pentru mașini.
Totuși, odată cu asfaltarea drumului de 2–3 kilometri din valea Zlaștiului până la Ulm, satul s-a mai animat.
Pista-fantomă, care nu apare pe hărțile GPS, oferă o panoramă spectaculoasă asupra Ținutului Pădurenilor, un peisaj de toamnă cu păduri multicolore, sate mici risipite pe dealuri și, în depărtare, siluetele Munților Retezat și Parâng.
Piste montane pentru sate fără cicliști
Cea din Ulm nu este singura pistă de biciclete ridicată în zone unde aproape nu există bicicliști. În satul Vadu Dobrii, la peste 1.000 de metri altitudine, o altă comună din Munții Poiana Ruscă a început un proiect similar. Acolo mai trăiesc doar câteva familii, iar accesul se face pe drumuri forestiere.
Și în satul Bătrâna, o altă localitate izolată cu doar 50 de locuitori, autoritățile au obținut finanțare europeană pentru o pistă de biciclete, stârnind uimirea localnicilor în vârstă.
Majoritatea acestor proiecte s-au blocat din cauza restricțiilor bugetare, iar drumurile nou-asfaltate au rămas practic fără scopul declarat.
„O ocazie pentru fonduri, nu pentru biciclete”
Autoritățile locale din comunele montane admit că finanțările prin PNRR pentru piste de biciclete au fost o rară oportunitate de a aduce bani europeni în infrastructură. Cum nu puteau accesa fonduri similare pentru drumuri, multe administrații au depus proiecte sub eticheta „mobilității verzi”.
Rezultatul: porțiuni de asfalt impecabil, șerpuind printre păduri și dealuri pustii, care atrag turiștii mai degrabă pentru fotografii decât pentru pedalat. „Transalpina bicicliștilor” din Ulm și Cerbăl este, astfel, un simbol al paradoxurilor din satele românești — o investiție modernă într-o zonă care abia mai are locuitori.



































