Cine a fost „Lupul Carpaților”. Povestea pilotului român care a înspăimântat piloții americani și sovietici
Într-o dimineaţă de iunie, cerul României s-a transformat într-o arenă a unei confruntări aeriene epocale. Era 10 iunie 1944. La ora 8:00, 100 de avioane de vânătoare americane Lightning P-38, plecate din baza aeriană Foggia (Italia), au lansat un atac-surpriză asupra bazei de la Popeşti-Leordeni, punct strategic pentru apărarea rafinăriilor de la Ploieşti. În calea lor, doar 36 de avioane româneşti IAR-80, aparţinând Grupului 6 de Vânătoare, condus de locotenent-comandorul Dan Vizanty. Ceea ce a urmat a intrat în legendă.

Un lider născut pentru cer
Dan Vizanty, născut la Botoşani, făcea parte din galeria marilor piloţi de vânătoare români ai secolului XX, alături de Constantin „Bâzu” Cantacuzino, Alexandru Şerbănescu şi Ioan Milu. Curajul său era dublat de un spirit tactic ieşit din comun şi de o îndrăzneală aproape nebună. Pe Frontul de Est, în luptele contra sovieticilor, câştigase deja renumele de „Lupul Carpaţilor”. Dar în acea zi de vară, Vizanty urma să devină „Spaima Lightningurilor”.
Atacul de la Popești-Leordeni, 12 minute care auschimbat totul
De obicei, raidurile americane veneau seara sau noaptea. Pe 10 iunie, au venit dimineaţa. Dar surpriza a fost de partea românilor. O santinelă a observat formaţiunea inamică pe radar şi a dat alarma. Vizanty a ieşit din birou, a tras semnalul cu pistolul de alarmă, iar cele trei escadrile ale Grupului 6 s-au ridicat în aer. A urmat o luptă aeriană de o intensitate rar întâlnită.
„Atenţie, Paris! Indieni deasupra cuibului!” – cuvintele codificate primite în cască au fost semnalul. Fără ezitare, Vizanty a ordonat atacul: „Paris către Paris: 1, 2, 3, atacăm, urmaţi-mă!”. Timp de 12 minute, cerul de deasupra Popeştiului s-a umplut de fum, explozii şi vrăjmaşi căzuţi. Doar trei avioane româneşti au fost pierdute. În schimb, piloţii români au distrus, potrivit unor surse, până la 50 de Lightninguri, iar Vizanty personal ar fi doborât 3 şi avariat grav alte 10.
Un proiectil de 13,2 mm i-a străpuns cabina, dar pilotul a reuşit să redreseze aparatul IAR-80 cu numărul 344 şi să îşi conducă oamenii înapoi la bază. Din acel moment, presa americană a consemnat ziua de 10 iunie 1944 drept „Blackest Day” – Cea mai neagră zi – a aviaţiei americane deasupra României.
De la erou la deținut politic
Pentru isprava sa, Dan Vizanty a fost decorat şi a devenit o figură legendară. Însă gloria s-a transformat rapid în tragedie. După război, odată cu instaurarea regimului comunist, fostul as al aviaţiei a fost aruncat în închisoare. Ani mai târziu, lucra ca macaragiu sau muncitor agricol – umilit, dar niciodată înfrânt. Abia în 1977, cu ajutorul preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle, Vizanty a părăsit România şi s-a stabilit la Paris, unde a trăit ultimii ani ai vieţii. A murit în 1992, la 82 de ani, departe de ţara pentru care luptase.