Cu ce problemă se confruntă românii care au buletine noi cu cip. Toate necazurile apar în instituțiile publice
Aproape 900.000 de români și-au făcut până acum cartea electronică de identitate (CEI), documentul modern de dimensiunea unui card bancar care promite standarde ridicate de securitate, simplificarea interacțiunii cu statul și accesul facil la servicii digitale.
În teorie, noul act reprezintă un pas important în digitalizarea României, având inclus un certificat pentru semnătură electronică avansată care ar trebui să permită atât dovedirea identității, cât și semnarea documentelor la distanță.
În practică însă, numeroși cetățeni descoperă că infrastructura instituțiilor publice este cu mult în urma ritmului impus de noile tehnologii. Rezultatul: un val de nemulțumiri, întârzieri și situații absurde în care românii sunt puși pe drumuri pentru a demonstra informații pe care statul ar trebui să le poată accesa direct, potrivit Hotnews.ro.
Adresa de domiciliu, stocată doar pe cip – avantaj pentru protecția datelor, dezavantaj în realitate
Unul dintre cele mai reclamate aspecte ale noului buletin cu cip este faptul că adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe document, ci este disponibilă exclusiv în format electronic, pe cip.
Ministerul de Interne susține că această schimbare protejează viața privată, limitând expunerea datelor personale și diminuând riscurile de hărțuire, furt de identitate sau utilizare abuzivă a adresei.
De asemenea, sistemul oferă flexibilitate: întrucât domiciliul se schimbă mai des decât alte date personale, faptul că nu mai apare pe document permite actualizarea rapidă și sigură, fără necesitatea emiterii unui nou act.
Totuși, această modernizare aparent benefică s-a transformat într-un obstacol major deoarece majoritatea instituțiilor publice și private nu sunt dotate cu cititoare electronice și nu au aplicațiile necesare pentru a accesa datele stocate pe cip.
În lipsa acestor echipamente, funcționarii nu pot verifica adresa și cer cetățenilor documente suplimentare, certificate provizorii sau copii după acte, anulând complet scopul digitalizării. Astfel, ceea ce trebuia să fie o îmbunătățire se transformă, de multe ori, într-o sursă de frustrare.
Ce au reclamat cetățenii la MAI
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) admite că a primit numeroase sesizări de la cetățeni și chiar de la anumite instituții care nu sunt pregătite să utilizeze noile documente.
Printre aspectele cel mai des semnalate se numără imposibilitatea multor instituții de a citi adresa de domiciliu din cip și dificultățile întâmpinate la semnarea documentelor cu certificatul de semnătură electronică avansată.
Cetățenii relatează situații în care au fost refuzați, redirecționați sau puși să aducă documente suplimentare, doar pentru că instituția respectivă nu are infrastructura necesară.
DGEP susține că, în cazurile punctuale în care oamenii au reclamat situații abuzive ori disfuncționalități, a transmis notificări instituțiilor implicate, subliniind obligația lor de a se adapta tehnic și de a nu transfera responsabilitățile proprii către cetățean.
Cu toate acestea, multe dintre aceste reacții rămân mai degrabă mesaje de responsabilizare, deoarece DGEP nu are autoritatea de a impune efectiv achiziționarea aparaturii necesare.
Cum îți poți dovedi domiciliul: soluțiile „provizorii” puse la dispoziție
Până când toate instituțiile se vor adapta, MAI a introdus câteva soluții provizorii care permit cetățenilor să-și dovedească adresa de domiciliu.
Prima soluție este certificatul electronic de atestare a domiciliului, disponibil prin platforma HUB a MAI, un serviciu care permite obținerea online a documentului fără drumuri la ghișeu. Deși util, mulți utilizatori reclamă timpi mari de procesare sau reticența unor instituții de a accepta exclusiv documente digitale.
A doua soluție este aplicația mobilă „RO CEI Reader”, care permite citirea datelor din CEI și generarea unui PDF cu adresa, după introducerea PIN-ului.
Deși ideea este binevenită, aplicația are numeroase recenzii negative: utilizatorii se plâng de erori frecvente, dificultăți la autentificare și mai ales de faptul că documentul generat este rar acceptat de bănci, brokeri sau instituții private, deoarece nu arată suficient de oficial și nu conține elemente vizuale standardizate.
Unele comentarii cer ca documentul să fie emis cu antetul Guvernului, ștampilă sau traducere în limba engleză pentru utilizarea în contexte internaționale.
A treia variantă, și cea mai sigur acceptată, este obținerea unui certificat fizic de la evidența populației. Această opțiune însă presupune deplasare, timp pierdut și birocrație, aspecte pe care noul buletin ar fi trebuit tocmai să le elimine.
Probleme punctuale cu instituțiile publice
Situația devine și mai complicată atunci când analizăm instituțiile mari ale statului. În relația cu ANAF, MAI confirmă că documentele semnate electronic cu CEI nu sunt recunoscute de Fisc, deși această funcționalitate reprezintă unul dintre avantajele majore ale noului buletin.
Discuțiile sunt în curs, dar până la o decizie concretă, cetățenii nu pot folosi semnătura avansată din CEI pentru depunerea documentelor fiscale.
La CFR Călători, posesorii CEI sunt obligați să dovedească domiciliul în două situații – la emiterea abonamentelor reduse pentru studenți și în cazul amenzilor.
CFR acceptă doar aplicația RO CEI Reader sau certificatul fizic, deși, teoretic, integrarea sistemelor ar trebui să permită citirea directă a datelor. Implementarea unei conexiuni securizate între CFR și DGEP este în curs, dar procesul este de durată, deoarece necesită clarificări tehnice și juridice.
La CNAS și CNPP, cetățenilor li se cer documente suplimentare care să ateste domiciliul, deoarece instituțiile nu pot citi cipul. În mod surprinzător, Ministerul Muncii afirmă că serviciile sale funcționează fără probleme și că accesul cetățenilor nu este afectat, deși recunoaște că instituțiile din subordine nu pot achiziționa cititoare din cauza unor restricții legislative.
Instituțiile sunt obligate să aibă cititoare, dar legea nu prevede sancțiuni
Deși toate instituțiile publice și multe dintre cele private sunt obligate prin lege să-și actualizeze infrastructura pentru a putea utiliza noul act de identitate, legislația nu prevede sancțiuni clare în cazul în care acestea nu se conformează.
DGEP, care coordonează proiectul CEI, afirmă că nu are competențe pentru a impune achiziționarea echipamentelor necesare. Astfel, responsabilitatea rămâne în principal la nivelul instituțiilor, iar în absența presiunii legale, progresele se mișcă lent.
Între timp, MAI anunță că lucrează la interconectări cu ANCPI, Ministerul Justiției, ONRC, UNNPR și sectorul privat al asigurărilor și pensiilor, însă toate aceste proiecte se află în stadii diferite de testare și avizare. Până când aceste sisteme vor funcționa integrat, cetățenii continuă să fie puși în situații neplăcute în fața ghișeelor.
