Cum trăiau nobilimea și boierii români din trecut? Ce tipuri de mâncare erau servite la o masă și ce se considera „delicatesă”?
O zicală cunoscută ne spune că trecutul este precum o țară străină. Însă, un contrast la fel de puternic exista și între viața oamenilor de rând și cea a boierilor, cu secole în urmă. De la mâncarea pe care o consumau și până la igiena personală, modul în care trăiau aceștia era complet diferit de cel al oamenilor de rând.
În general, cu cât vom privi cu mai mult timp în urmă, cu atât vom vedea că oamenii duceau o viață din ce în ce mai dificilă. De la igienă personală, cunoștiințe medicale, cât și drepturi sociale, orice capitol am analiza, vom putea vedea că viața modernă, în ciuda problemelor ei, este mult mai bună decât în oricare alt moment din istorie.
Însă, chiar și în trecut, viața oamenilor simpli era complet diferită de cea a nobililor, sau, în cazul nostru, a boierilor. De exemplu, un călător italian ajuns în țările românești remarca că nobilii erau singurii care își permiteau să își curețe dinții după masă și care puteau dormi după un festin.
Viața boierilor era complet diferită
De asemenea, un alt obicei neobișnuit al boierilor era faptul că aceștia mâncau separat de soțiile lor. De fapt, această practică a persistat foarte mult timp, până pe la 1800. Iar cum tot vorbim despre familiile acestora, fetele boierilor erau măritate încă de la 13 - 14 ani, iar până atunci erau ținute ascunse în casele părinților lor.
În plus, la mesele boierești erau servite undeva în jur de 20 de preparate, de cele mai multe ori stropite cu băuturi alcoolice. Iar un călător italian, Del Chiaro, care a ajuns aici în 1819, credea că boierii dormeau după mese din cauza cantitatății mari de vin pe care o consumau.
Consumau foarte mult alcool
Chiar și în anul 1800, boierii rămâneau singurii de pe aceste meleaguri care își curățau dinții după fiecare masă. Ei foloseau o pulbere din coajă de pâine arsă, cu ajutorul căruia își frecau bine dinții.
Iar în ce privește feluri de mâncare speciale, boierii din Bistrița-Năsăud obișnuiau să consume tocană de scoici și raci, prinși direct din râul Someș.
