De ce se prăbușesc sute de copaci în Capitală după fiecare furtună. Un peisagist explică adevăratele cauze. Problema nu este vântul

Furtuna puternică care a lovit Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a lăsat în urmă un peisaj dezolant: sute de copaci smulși din rădăcini, mașini avariate, locuințe inundate și blocaje majore în trafic. Potrivit datelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU B-IF), aproape 1.000 de arbori au fost doborâți în Capitală și în județul Ilfov.

De ce se prăbușesc sute de copaci în Capitală după fiecare furtună.

Deși intensitatea furtunii a fost una excepțională, specialiștii spun că numărul uriaș al arborilor prăbușiți ascunde o problemă mult mai veche: modul în care sunt administrați și întreținuți copacii din oraș.

Peisagista Diana Culescu, vicepreședintă a Asociației Peisagiștilor din România – filiala București și Secretar General al International Federation of Landscape Architects Europe, explică faptul că furtuna a scos la iveală vulnerabilități acumulate în zeci de ani.

Furtunile sunt inevitabile, însă modul în care sunt gestionați arborii face diferența

Potrivit specialistului, orice furtună puternică poate provoca pagube, însă într-un oraș în care arborii sunt monitorizați și întreținuți corect, numărul copacilor căzuți este considerabil mai mic.

„În primul rând, furtunile sunt fenomene meteo extreme și este normal ca, în astfel de situații, să cadă arbori. (...) Principalul motiv pentru care cad atât de mulți este însă gestionarea lor inadecvată”, explică Diana Culescu.

Aceasta oferă și un exemplu concret observat chiar în ziua interviului.

„Arborele respectiv era însă uscat de câțiva ani buni și nimeni nu a făcut absolut nimic să îl îndepărteze. Este chiar lângă Palatul Parlamentului”, spune specialista.

Rădăcinile tăiate de lucrările din oraș reprezintă una dintre cele mai mari probleme

Una dintre cele mai importante explicații pentru numărul mare de arbori care se prăbușesc este afectarea sistemului radicular.

În București, lucrările pentru rețele edilitare, modernizarea trotuarelor, amenajarea parcărilor sau refacerea carosabilului sunt realizate frecvent fără măsuri eficiente de protecție a rădăcinilor. În timp, copacii își pierd stabilitatea și devin vulnerabili chiar și la rafale de vânt mai puțin intense.

Potrivit Dianei Culescu, cele mai multe rădăcini se dezvoltă în primii 50 de centimetri ai solului, exact zona afectată de majoritatea lucrărilor urbane.

„Odată li se taie rădăcinile dinspre carosabil, apoi și dinspre trotuar. În final, arborii practic rămân fără rădăcini și este normal să se desprindă și să cadă”, avertizează peisagista.

Copacii golași pe interior nu sunt neapărat periculoși

Unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că arborii cu trunchiul gol pe interior trebuie îndepărtați imediat.

Specialiștii spun însă că realitatea este mult mai complexă.

„Faptul că un arbore este gol pe interior nu reprezintă neapărat o problemă. Din contră, astfel de arbori sunt adesea mai flexibili”, explică Diana Culescu.

În cele mai multe situații, arborii nu se rup din mijlocul trunchiului, ci se desprind de la rădăcină, acolo unde sistemul de susținere a fost compromis de intervențiile asupra solului.

Toaletările excesive pot agrava problema

După fiecare furtună apare aceeași întrebare: ar trebui toaletați mai agresiv copacii?

Răspunsul specialistului este că simpla tăiere a coroanei nu rezolvă problema atunci când rădăcinile sunt deja afectate.

„Dacă rădăcinile au fost tăiate, simpla toaletare nu rezolvă problema. Arborele tot se va răsturna la următoarea furtună”, afirmă Diana Culescu.

Mai mult, în anumite situații, intervențiile repetate asupra coroanei stimulează apariția unor ramuri noi, viguroase și mai grele, ceea ce poate crește riscul de rupere în timpul fenomenelor meteo extreme.

Arborii uscați reprezintă cel mai mare pericol pentru populație

Specialiștii atrag atenția că adevăratele pericole sunt arborii complet uscați, care rămân ani întregi pe domeniul public fără să fie eliminați.

În arboricultură, aceștia sunt cunoscuți drept „widow makers” („făcători de văduve”), deoarece pot ceda fără avertisment și pot proiecta bucăți mari de lemn în timpul furtunilor.

Potrivit Dianei Culescu, lipsa monitorizării și a intervențiilor preventive face ca astfel de arbori să rămână în spațiul public mult timp după ce au murit.

Registrul Verde, proiectul care ar putea schimba administrarea arborilor din București

O soluție invocată de specialiști este implementarea completă a Registrului Verde, prevăzut de legislație încă din 2007.

Acest sistem ar permite monitorizarea fiecărui arbore din Capitală, inclusiv istoricul intervențiilor efectuate în apropierea lui, lucrările edilitare și evaluările periodice privind starea de sănătate.

„Dacă am avea Registrul Verde, așa cum prevede legea încă din 2007, am putea urmări toate aceste lucruri”, afirmă Diana Culescu, citată de Adevărul.

Potrivit acesteia, un astfel de instrument ar permite autorităților să identifice din timp arborii periculoși și să stabilească responsabilitatea în cazul lucrărilor care afectează rădăcinile.

Furtuna din București, în cifre

Datele comunicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov arată amploarea fenomenului meteo:

• peste 1.400 de intervenții în București;
• 779 de copaci îndepărtați;
• 34 de stâlpi prăbușiți;
• 30 de elemente de acoperiș desprinse;
• 190 de subsoluri inundate;
• 224 de locuințe afectate de apă;
• 78 de străzi inundate;
• 450 de autoturisme avariate;
• 66 de imobile afectate.

În județul Ilfov au fost raportate alte 251 de intervenții, inclusiv zeci de arbori căzuți și peste o sută de locuințe inundate.