De ce e importantă săptămâna care urmează după Paște. Ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecți
După prima zi de Paște, duminică 16 aprilie, urmează o perioadă foarte importantă pentru creștini, „Săptămâna Luminată”, care ține de luni, 17 aprilie până duminică 23 aprilie. Acum, se spune că se deschid „Porțile Raiului” pentru sufletele păcătoșilor ținuți în iad. Potrivit tradiției, acestea rămân deschise până pe 23 aprilie, în „Duminica Tomei”, sărbătoarea Sfântului Apostol Toma
Denumirea de „Săptămâna Luminată” potrivit adevarul.ro, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.
Restricțiile religioase din „Săptămâna Luminată”
Tradițiile creștine spun că în „Săptămâna Luminată” nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.
În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.
Ce trebuie să știi despre „Săptămâna Luminată”
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Lunea Albă”. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.
Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.
Marți, în Săptămâna Luminată, se numește „Marțea Albă”. În această zi are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Sfântul Agneț este pâinea care, prin sfințire, se preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce.
După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi, pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații au voia să se ducă să muncească la câmp. Însă femeile, nu au voie să muncească. Potrivit tradiției, a munci de „nuntă șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă. Astfel riști să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
Joia din „Săptămâna Luminată” poartă numele de „Joia Verde”, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt carate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apă astfel „sfințită” se varsă apoi în fântână din curte.
În sfârșit, vinerea, denumită „Vinerea Scumpă” sau „Fântânița” are următoarea semnificație: legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în această zi, căci acea apă era dătătoare de viață.
Ce este „Duminica Tomei”
Conform crestinortodox.ro, Biserica Ortodoxa îl sărbătorește în Duminica a II-a dupș Paște, pe Sf. Apostol Toma. În această zi, Mântuitorul s-a aratat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară dupa Înviere. Pentru că Apostolul Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a indemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii. După acest moment, Toma îi mărturisește fără nicio îndoială lui Iisus Hristos că este Domn si Dumnezeu, „realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede”
