Cum ne afectează schimbarea orei de vară 2025. De ce pot să apară durerile de cap și insomnia
În ultimul weekend din luna martie, România trece la ora de vară. În noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, dormim mai puțin cu o oră. Schimbarea orei are un impact semnificativ asupra rutinei zilnice, iar adaptarea treptată la acest ritm poate contribui la o tranziție mai ușoară și mai puțin stresantă.
Pe 29 martie spre 30 martie trecem la ora de vară
România trece la ora de vară 2025 în noaptea de sâmbătă 29 martie spre duminică 30 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, iar ora 3:00 devine ora 4:00, astfel că ultima zi de duminică din luna martie va avea doar 23 de ore, devenind cea mai scurtă zi din 2025. Odată cu solstițiul de iarnă, din 21 decembrie, durata nopților scade, în timp ce durata zilelor crește continuu, până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară.
Oamenii au insomnii și dureri de cap din cauza schimbării orei
Un sondaj UE, la care au participat 4,6 milioane de persoane, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau au chiar insomnii. Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili. Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei de vară, când ceasurile se dau înainte cu o oră, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap.
În cazul adulților, studiile arată și un risc ușor mai crescut de a face infarct miocardic acut în prima săptămână de după schimbarea orei, a explicat, pe Facebook, Florina Anichitoae, psiholog clinician, psihoterapeut și doctorand în psihologie. De asemenea, s-a observat și faptul că unele persoane au avut nevoie de o ajustare de cel puțin o săptămână la noua oră. Există un efect cumulat al pierderii de somn, atât în ceea ce privește adormitul seara, cât și trezitul dimineață, care se ajustează treptat după noua oră.
Cât trebuie să dormim zilnic, în funcție de vârstă
Potrivit studiilor citate de AP, „necesarul de somn zilnic este variabil și depinde de vârsta fiecărei persoane în parte. Dacă, atunci când vorbim de bebeluși/copii mici, organismul are nevoie între 14 și 17 ore de somn/zi, odată cu înaintarea în vârstă, la viața de adult, un necesar, în medie, ar putea fi între 7 și 9 ore de somn/zi, iar la oamenii în vârstă, peste 65 de ani, intervalul poate fi între 6-8 ore de somn. Acest interval orar este diferit în funcție de organismul fiecărei persoane în parte, nu putem spune că există o regulă scrisă care funcționează în fiecare caz la fel”, a mai precizat medicul atestat în somnologie.
Ce se întâmplă, de fapt, cu creierul nostru când trecem la ora de vară
Creierul are un ceas principal care este setat prin expunerea la lumina soarelui și la întuneric. Acest ritm circadian este un ciclu de aproximativ 24 de ore care determină când devenim somnoroși și când suntem mai atenți. Tiparele se schimbă odată cu vârsta, motiv pentru care tinerii care se culcă devreme evoluează în adolescenți care se trezesc foarte greu. Lumina dimineții resetează ritmul. Spre seară, nivelurile unui hormon numit melatonină încep să crească, declanșând somnolență.
Prea multă lumină seara – acea oră suplimentară a orei de vară – întârzie această creștere și ciclul devine desincronizat. Potrivit AP, lipsa somnului este legată de bolile de inimă, declinul cognitiv, obezitatea și numeroase alte probleme. Acel ceas circadian afectează și altceva decât somnul, influențând lucruri precum ritmul cardiac, tensiunea arterială, hormonii de stres și metabolismul. Accidentele de mașină cresc în primele zile după schimbarea orei, în luna martie, potrivit unui studiu privind decesele din traficul din SUA.
Riscul a fost cel mai mare dimineața, iar cercetătorii l-au atribuit lipsei de somn. Apoi este conexiunea cardiacă. Asociația Americană a Inimii indică studii care sugerează o creștere a atacurilor de cord în ziua de luni, după începerea orei de vară și a accidentelor vasculare cerebrale, timp de două zile după aceea. Medicii știu deja că atacurile de cord, în special cele severe, sunt puțin mai frecvente în ziua de luni – și dimineața, când sângele este mai predispus la formarea cheagurilor. Cercetătorii cred că este posibil ca întreruperea circadiană bruscă să exacerbeze factori precum hipertensiunea arterială la persoane deja expuse riscului.
Cum să te pregătești pentru ora de vară
Schimbați treptat orele de culcare, cu aproximativ 15 sau 20 de minute mai devreme, timp de câteva nopți înainte de schimbarea orei, și treziți-vă mai devreme, în dimineața următoare. Ieșiți afară, dimineața devreme, în prima săptămână de oră de vară, aceasta fiind o modalitate de a vă ajuta să vă resetați ceasul intern al corpului. Schimbarea rutinelor zilnice, cum ar fi ora cinei sau a exercițiilor fizice, poate ajuta corpul să se adapteze, recomandă experții în somn. Siesta de după-amiază și cofeina, precum și lumina telefoanelor sau a altor dispozitive electronice pot face și mai dificilă adaptarea la o nouă oră de culcare.
Avantajul trecerii la ora de vară: reducerea consumului de energie electrică
Impunerea orei de vară a avut mereu implicații economice. Un avantaj al trecerii la ora de vară este reducerea consumului de energie electrică. Studiile demonstrează că trecerea la ora de vară reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 3,5%. Pe de altă parte, există dovezi că numărul accidentelor de circulație este mai mic în condiții de oră de vară decât de oră de iarnă. Mulți șoferi preferă să conducă o maşină în timpul zilei, lumina oferită de razele soarelui creând un avantaj notabil.
Revenirea la ora de iarnă va avea loc pe 26 octombrie 2025, când ora 04:00 va fi retrogradată la ora 03:00. Astfel, lumina solară va fi prezentă pe cer un număr mai redus de ore, făcând ca nopțile să fie mai lungi. În momentul trecerii la ora de iarnă, beneficiem de o oră suplimentară de somn. Astfel, ziua de 26 octombrie 2025 va avea 25 de ore. În general ora de vară se face în ultimul week-end al lunii martie, iar ora de iarnă se adoptă în ultimul week-end al lunii octombrie 2025.
De ce se schimbă ora și în 2025
Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară a fost intens dezbătută în ultimii ani, Parlamentul European recomandând renunțarea la schimbarea orei, începând cu 2021. Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să notifice până în 2021 dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Deocamdată, însă discuția rămâne în aer. Cum s-a ajuns la propunerea de renunțare la schimbarea orei? Ca răspuns la inițiative cetățenești, în februarie 2018 Parlamentul a cerut Comisiei să evalueze directiva privind schimbarea sezonieră a orei și să facă propuneri de modificare a acesteia dacă este cazul.
În urma acestei evaluări, care a strâns 4.6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare, Comisia a făcut propunerea. Comisia Europeană a explicat că măsurile UE referitoare la ora de vară impun schimbarea orei de două ori pe an pentru a se ține seama de evoluția tiparelor de lumină naturală și pentru a se profita la maximum de lumina zilei disponibilă într-o anumită perioadă de timp. Ceasurile se dau cu o oră înainte în dimineața ultimei duminici din martie și se dau cu o oră înapoi în dimineața ultimei duminici din octombrie, pentru a se reveni la ora standard.
Când a trecut România la ora de vară
În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 și până în 1940, când s-a renunțat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Între anii 1941 și 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza că:
„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”. Până în 1996 (cu mici excepții), ora de vară se introducea la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.
Cine a introdus prima dată ora de vară
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania. Pe 19 martie 1918 s-a introdus și în Statele Unite ora de vară, dar a fost folosită doar până în 1919.
Din cauza opoziției fermierilor s-a renunțat la ora de vară. Cea mai mare confuzie s-a creat în Statele Unite unde fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situație ce s-a menținut până în 1966. În acest moment 70 de țări au introdus ora de vară. Ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. Două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vara. UE a unificat pentru prima dată trecerea la ora de vară în 1980 pentru a asigura o abordare unitară a acesteia în cadrul pieței unice.
