În ce oraș din România italiana este a patra limbă maternă, după maghiară, romani şi germană
Conform datelor ultimului recensământ, limba italiană ocupă un loc special în diversitatea culturală a județului Brașov, fiind a patra limbă maternă declarată după maghiară, romani și germană. Deși vorbită de o minoritate restrânsă, italiana rămâne o punte vie către rădăcinile culturale și identitare ale comunității italiene din România.
O prezență culturală discretă, dar semnificativă
În județul Brașov, 183 de persoane au declarat italiana ca limbă maternă, iar în județul Mureș, numărul acestora ajunge la 74, conform raportului radiomures.ro. La nivel național, peste 3.500 de persoane își revendică limba italiană drept limba maternă, evidențiind existența unei comunități bine închegate și cu tradiții puternice.
Deși limba vorbită zilnic poate fi diferită de cea maternă, aceasta reprezintă o legătură profundă cu originile. „Chiar dacă nu vorbești limba maternă, este important să știi cine ești, de unde vii și care este moștenirea noastră culturală,” subliniază Corina Ceaușescu, președintele Uniunii Democrate a Italienilor.
Moștenirea italiană în Transilvania
Istoria comunității italiene din Transilvania este una complexă, ce reflectă migrarea meseriașilor și meșteșugarilor italieni către această regiune în secolele trecute. Numele și prenumele de origine italiană, tradițiile culinare și poveștile despre venirea strămoșilor sunt păstrate cu grijă și transmise noilor generații.
„Chiar dacă nu vorbesc limba italiană, mulți dintre noi știm cine suntem și ce înseamnă identitatea noastră”, spune Ceaușescu, arătând că această moștenire nu constă doar în limbă, ci și în legătura afectivă și culturală cu rădăcinile lor.
O situație atipică, dar valoroasă
Brașovul și Mureșul reprezintă exemple elocvente ale diversității lingvistice și culturale din România. În aceste județe, pe lângă comunitățile tradiționale maghiară, romă și germană, prezența limbii italiene reflectă o diversitate istorică rar întâlnită în alte regiuni ale țării.
Pe lângă limba maternă, tradițiile precum gastronomia italiană, arhitectura și istoriile personale ale familiilor contribuie la păstrarea identității acestei minorități.
Limba italiană, deși mai puțin vorbită, reprezintă o componentă esențială a patrimoniului cultural din județul Brașov și nu numai. Păstrarea acestei identități, fie prin limbă, tradiții sau istorisiri, este un exemplu despre cum diversitatea lingvistică poate deveni o punte între trecut și viitor, ajutând generațiile să-și înțeleagă mai bine rădăcinile.
„Identitatea noastră ca minoritate ține de fiecare”, spune Corina Ceaușescu – un mesaj care rezonează profund în peisajul multicultural al României de astăzi.
