Istoria mai puțin știută a unuia dintre cele mai mari parcuri din București. Zona se numea Valea Plângerii și găzduia munți de gunoi care ajungeau și la 14 metri
Astăzi este unul dintre cele mai populare locuri de plimbare din Capitală, dar puțini bucureșteni știu cum arăta zona înainte să existe Parcul Tineretului.
În urmă cu câteva decenii, terenul era cunoscut drept Valea Plângerii – Cocioc, o groapă de gunoi uriașă în care se adunau resturi menajere și industriale, iar grămezile de deșeuri ajungeau chiar și la 12–14 metri înălțime, potrivit Wikipedia.
Parcul Tineretului se află în sectorul 4 al Capitalei, la mică distanță de Piața Unirii, și este astăzi unul dintre cele mai cunoscute și mai frecventate parcuri din București.
Accesul în parc se poate face prin mai multe intrări, situate pe Calea Șerban Vodă, Șoseaua Olteniței, Calea Văcărești și Bulevardul Tineretului.
Cea mai simplă variantă de transport este metroul, pe magistrala M2. Stația Tineretului se află chiar lângă parc. Dacă vii de pe liniile M1 sau M3, poți schimba spre M2 și cobori la Tineretului.
Alternativ, se poate ajunge și dinspre stațiile Eroii Revoluției sau Constantin Brâncoveanu, pentru accesul către celelalte intrări ale parcului.
Valea Plângerii, locul unde aproape nimic nu creștea
Înainte de amenajare, terenul era complet degradat. Zona era afectată de mlaștini, bălți și soluri puternic contaminate, iar în apropiere existau cocioabe și zone insalubre.
Din cauza poluării ridicate, foarte puține plante reușeau să se dezvolte natural. Depozitarea constantă de deșeuri transformase zona într-un spațiu impropriu pentru locuire sau recreere.
Arhitectul peisagist Valentin Donose explica ulterior contextul acestei zone:
„Teritoriul de la poalele Dealului Crematoriului, în suprafață de 80–100 ha, a făcut obiectul preocupărilor Municipalității încă din perioada imediat următoare Primului Război Mondial. Vreme de câteva zeci de ani a fost folosit drept groapă de gunoi pentru resturi menajere și industriale.”
Potrivit acestuia, terenul reprezenta o veche buclă a râului Dâmbovița, colmatată în timp și transformată într-o baltă alimentată de pânza freatică.
Cum a fost construit parcul
Parcul Tineretului a fost realizat între 1965 și 1974 și a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de amenajare peisagistică din București.
Proiectul a fost conceput de arhitectul peisagist Valentin Donose (1929–2017), unul dintre cei mai importanți specialiști români în domeniu și autorul mai multor spații verzi realizate în capitală între 1958 și 1992.
Suprafața totală a parcului este de aproximativ 80 de hectare, iar terenul avea diferențe de nivel de aproape 20 de metri, ceea ce a făcut proiectul dificil.
Transformarea gropii de gunoi într-un parc a presupus lucrări complexe de ecologizare și amenajare. Depozitarea deșeurilor a fost oprită, au fost realizate foraje și intervenții pentru stabilizarea terenului, iar cantități uriașe de pământ au fost mutate pentru nivelarea și modelarea reliefului, astfel încât zona să poată fi transformată într-un spațiu verde sigur și funcțional.
Pentru amenajarea lacului au fost excavați aproximativ 500.000 de metri cubi de mâl, iar alți 500.000 de metri cubi de pământ au fost aduși pentru nivelări și umpluturi.
Zeci de utilaje grele și numeroase echipe de muncitori au lucrat luni întregi pentru finalizarea proiectului.
Planul inițial al parcului includea lacul, poduri și pasarele, terenuri de sport, spații de joacă, zone decorative cu cascade și bazine, precum și spații de agrement cu restaurante și debarcadere. A fost una dintre cele mai ample transformări urbane realizate în București în acea perioadă.
Valentin Donose, fondator al Facultății de Arhitectură Peisageră din București, a contribuit decisiv la dezvoltarea sistemului de spații verzi ale Capitalei. Tot el a realizat și Grădinile Palatului Parlamentului, inclusiv grădinile terasate, în 1992.
Cum arată Parcul Tineretului astăzi
Astăzi, Parcul Tineretului este unul dintre cele mai mari și mai importante parcuri din București.
În interiorul său se găsesc alei largi, spații verzi extinse, piste pentru biciclete și zone dedicate sportului și relaxării. Vizitatorii pot folosi terenuri de fotbal, baschet și atletism, locuri de joacă pentru copii sau skateparkul din parc.
La intrarea dinspre Bulevardul Gheorghe Șincai funcționează și un centru de închiriere biciclete.
Un element central al parcului este Lacul Tineretului, cu o suprafață de aproximativ 13 hectare. Lacul este alimentat natural de pânza freatică și este înconjurat de alei și piste pentru biciclete.
Accesul către mal se face prin scări amplasate în mai multe puncte, iar podurile și podețele oferă priveliști asupra apei și asupra diferitelor specii de păsări și animale acvatice.
Obiective din parc
În interiorul parcului se află mai multe puncte de interes importante. Printre acestea se numără Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă”, inaugurat în 1974, cu o capacitate de aproximativ 5.300 de locuri, unde sunt organizate frecvent competiții sportive, concerte și alte evenimente. Tot aici se află și Crematoriul Cenușa, construit în 1928 și declarat monument istoric.
De asemenea, parcul găzduiește Orășelul Copiilor, una dintre cele mai populare zone de distracție pentru familii, dar și spații dedicate relaxării și petrecerii timpului liber, precum Daimon Social Club și Cafeneaua Actorilor, locuri cunoscute pentru activități recreative și întâlniri în aer liber.
Parcul este mărginit în partea de sud-vest de Cimitirul Bellu și se află în apropierea unor obiective precum Palatul Național al Copiilor și Parcul Lumea Copiilor.
Lucrări recente de modernizare
În ultimii ani au avut loc mai multe lucrări de reabilitare în parc.
În februarie 2024, erau în desfășurare lucrările de consolidare a podului care leagă Sala Polivalentă de Parcul Tineretului. Podul, construit în 1974, nu fusese reparat până atunci și ajunsese într-o stare avansată de degradare.
Proiectul a fost realizat de Primăria Municipiului București, prin Trustul de Clădiri Metropolitane, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul General al Municipiului București în septembrie 2022.
Pe 21 februarie 2024, Trustul de Clădiri Metropolitane a anunțat finalizarea etapei de turnare a plăcii de suprabetonare pentru unul dintre tablierele podului, o etapă importantă în procesul de consolidare.
Reabilitarea principalului pod a costat aproximativ 5,8 milioane de lei.
În paralel, au fost realizate și reparații la lacul din parc, iar în noiembrie 2025, Administrația Parcului Natural București (APNB) a organizat o nouă acțiune de reînsămânțare a pajiștii de pe malul Lacului Tineretului.
