Orașul din România care în anii 80' era cel mai poluat: ploua cu acid sulfuric. Oamenii locului s-au îmbolnăvit
Orașul Zlatna, așezarea înființată în Munții Apuseni, pe valea Ampoiului își asigura, în trecut, existența datorită bogatelor zăcăminte aurifere exploatate intens. Era însă printre orașele cele mai poluate din Europa. Într-un timp destul de scurt, localnicii au început să se îmbolnăvească din cauza emisiilor de gaze.
Zlatna, important centru minier al Transilvaniei
Orașul Zlatna, situat în inima Munților Apuseni, s-a dezvoltat ca un important centru minier al Transilvaniei. Încă din antichitate, locuitorii săi și-au obținut existența din exploatarea zăcămintelor aurifere.
În perioada romană, localitatea din județul Alba era cunoscută sub numele de Ampelum sau Auraria Minor. În anul 1357, când a primit statut de oraș, a purtat denumirea de Montana Zalathna, Slatna, Zalatana-Banya. Indiferent de denumirea sa, orașul a fost renumit pentru bogățiile sale de aur, argint, mercur și alte minereuri.
Zlatna a devenit centrul domeniului aurifer din Munții Apuseni
La mijlocul secolului al XVII-lea, Zlatna a devenit centrul domeniului aurifer din Munții Apuseni, un statut de care s-a bucurat până în anul 1848. În secolul XVIII, aici a fost înființată prima topitorie de metale neferoase, care a funcționat până în secolul XX.
Industria minieră a adus o dezvoltare rapidă orașului, dar în perioada comunistă, orașul Zlatna, construit pe o comoară, s-a confruntat cu un nivel alarmant de poluare. Vechea topitorie a fost transformată, în anii ’60, într-un combinat metalurgic, angajând aproape 10.000 de persoane în perioada 1970-1980, când se produceau anual 15.000 de tone de cupru, scrie stiridecluj.ro.
Zlatna era printre cele mai poluate orașe din Europa
De asemenea, se produceau substanțe chimice extrem de periculoase, precum pulberea de aluminiu și acidul sulfuric. În ciuda problemelor de mediu care plasau Zlatna printre cele mai poluate orașe din Europa, comuniștii erau mândri de performanțele uzinei metalurgice din Munții Apuseni.
În scurt timp, localnicii au început să se îmbolnăvească din cauza emisiilor de gaze. Când substanțele toxice din aer interacționau cu apa, alți acizi și oxigenul, se forma acidul sulfuric, care cădea apoi pe pământ sub formă de ploaie. Aceasta era atât de acidă încât distrugea recoltele și pădurile, iar mulți dintre locuitorii orașului sufereau de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii, cauzate de emisiile de gaze cu plumb și cadmiu.
„Poluarea intensă cu plumb şi anhidrată sulfuroasă au condus la îmbolnăviri"
„În zonele Copşa Mică şi Zlatna poluarea intensă cu plumb şi anhidrată sulfuroasă au condus la îmbolnăviri de saturnism, afecţiuni ale căilor respiratorii, anemii şi tumori maligne la adulţi, rahitism, bronşite cronice şi anemii la copii.
De asemenea, în jurul uzinelor metalurgiei neferoase (Copşa Mică, Zlatna, Baia Mare, Neferal Bucureşti) concentraţiile de plumb în aer depăşesc de 15—40 de ori normele admise”, informa Virgil Ianovici, preşedintele Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului înconjurător, în 1982, potrivit adevărul.ro.
