Până la ce vârstă putem munci, dacă nu avem probleme de sănătate. Ce spune un cunoscut medic: „Nu ne comparăm cu Vestul”
România se confruntă cu o provocare majoră: scăderea demografică, nivelul de trai redus și o speranță de viață sub media europeană. În acest context, discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare reaprind controversele, iar medicii avertizează că nu toți românii mai pot munci sănătoși până la 65 de ani sau mai mult.
Dintre cele 26 de state membre UE, România ocupă penultimul loc în ceea ce privește speranța de viață a cetățenilor, de 76,6 ani, față de media Uniunii de 81,7 ani, potrivit Eurostat. Vârsta de pensionare standard este de 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.
Din zona guvernamentală apar periodic informații potrivit cărora vârsta de pensionare ar putea fi crescută, pe fondul scăderii numărului de cotizanți. Premierul Bolojan a explicat recent că România se confruntă cu o scădere demografică semnificativă:
„Dacă nu crește vârsta de pensionare în general la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situație de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste 5 ani, peste 10 ani”, a declarat premierul.
Ulterior, Guvernul a precizat că nu există în acest moment un proiect concret care să prevadă creșterea vârstei de pensionare, însă semnale de alarmă au fost trase în mod repetat de economiști și societatea civilă.
Vârsta realistă până la care mai putem munci sănătoși
Pe marginea acestui subiect, ziare.com a discutat cu Tudor Ciuhodaru, medic primar în medicina de urgență:
„Speranța de viață sănătoasă este undeva la 60 de ani. Ca să muncești, nu trebuie să ai nicio boală. Și oricum, nu știu cum spun unii că a crescut această speranță de viață, dar după pandemie a scăzut peste tot. Nu neapărat din cauza COVID, ci din cauza faptului că în perioada respectivă s-au acumulat tot felul de probleme, inclusiv de natură psihologică, dependențe etc.
Îl invit și eu pe domnul premier Bolojan sau pe domnul președinte Dan să facă o gardă într-un spital, pe la vârsta de 68-70 de ani, să vadă cum este. Propunerea mea este ca vârsta de pensionare să fie de 55 de ani, pentru cine dorește. Am colegi de 40 de ani cu AVC și cu infarct miocardic acut. În plus, condițiile de muncă în România sunt departe de ceea ce înseamnă standard european. Haideți să vedem Franța cum sprijină sănătatea: stimulente de instalare pentru medicii de familie, în valoare de 50.000 de euro, scutiri de taxe pentru aproximativ 3 ani de zile.
Nu ne comparăm ca speranță de viață cu Vestul, nu ne comparăm din punctul de vedere al condițiilor de muncă și, de asemenea, în ceea ce înseamnă prevenția, România este departe de Franța”, a explicat Ciuhodaru.
Medicul atrage atenția că astfel de propuneri politice ascund incapacitatea de a rezolva problemele structurale și pot fi periculoase pentru sănătatea cetățenilor:
„Guvernanții noștri vin cu astfel de propuneri pentru a face economie la pensii. Iar pentru ceea ce înseamnă medicina, mai ales medicina de urgență, ceea ce vor ei să facă este condamnare la moarte. Din păcate, suntem singura țară europeană în care munca suplimentară și de noapte în domeniul medical este plătită la jumătate. Haideți să vorbim despre majorarea acestor venituri, raportate la venitul întreg!”.
România rămâne fără un plan concret pentru criza demografică, în timp ce state precum Polonia dezvoltă strategii pentru stimularea natalității și repatrierea cetățenilor din diaspora, prin sprijin financiar, locuințe și programe educaționale, demonstrând că politica demografică poate fi abordată cu planificare pe termen lung.
