Povestea șocantă a unei femei, terorizată de propria soacră: „Femeia asta a fugit și s-a ascuns în pădure, declanșând o căutare a familiei chiar în ziua de Crăciun”
„Soacră, soacră, poamă acră” – spune un proverb românesc mai vechi, care de multe ori se adeverește a fi valabil în multe cazuri. Într-adevăr, de când lumea, relația soacră-noră a fost presărată de multe neînțelegeri, însă în multe situații nurorile au avut cel mai mult de suferit din cauza soacrelor care au intervenit în viața de cuplu.
Astăzi vă prezentăm povestea de viață a unei tinere care, încă de la începutul relației, nu a fost acceptată de soacra sa din cauza diferențelor religioase. Femeia a expus în detaliu problemele pe care soacra i le-a cauzat, într-o postare pe Reddit.
„O să dau doar punctele importante din relația noastră de până acum. Inițial, a refuzat să ne întâlnim pentru că nu eram din biserica ei. Se pare că ea a ales iubita soțului meu înainte de mine, din biserică, și era supărată că nu a funcționat.
Când ne-am întâlnit, a ținut să detalieze cum era ea „regina” familiei și că femeile din familie o ascultau. A început să plângă de Crăciun pentru că soțul meu (logodnic la vremea respectivă) mi-a dat un „cadou mai bun” decât ei. Glumesc, dar femeia asta a fugit și s-a ascuns în pădure, declanșând o căutare a familiei chiar în ziua de Crăciun.
A refuzat să participe la o zi de cumpărături pentru rochii de mireasă pentru fete, pentru că mama mea urma să fie acolo și ea simțea că oamenii „vor acorda mai multă atenție mamei miresei”. Când mi-am găsit rochia în acea zi, a făcut o criză și le-a spus tuturor că am lăsat-o intenționat pe dinafară. Situația s-a transformat într-un NC (no contact) înainte de nuntă.
Nu și-a invitat toți prietenii la petrecerea de logodnă/dușul miresei. Au apărut doar ea și prietenii soțului meu. A încercat să mă convingă că prietenilor mei nu le păsa de mine și au decis de capul lor să nu vină”, povestește tânăra.
Soacra a amanetat verigheta de nuntă a nurorii sale
Mai mult decât atât, după toate planurile puse la cale, soacra nu s-a oprit aici și a continuat prin gesturi tot mai toxice, inclusiv prin a fura și a amaneta verigheta de nuntă a nurorii sale. Și nu doar atât: au urmat episoade care au lăsat răni adânci în sufletul acesteia.
„Mi-a furat și amanetat verigheta. Mi-a lovit animalul de companie prin cameră în timpul unei certe cu mine. Asta a dus la o nouă perioadă în care nu am luat contact cu ea.
S-a repezit la mine și m-a împins într-un blat pentru că nu am fost de acord cu ea într-o discuție. Mi-a spus că ar trebui să „înghit” și să „fac alt copil” atunci când am avut o pierdere de sarcină.
Le-a spus tuturor din cercul nostru că am făcut avort, nu pierdere de sarcină, și încercam să obțin simpatie. (Notă: nu am nimic împotriva avortului, eram doar supărată că mințea și răspândea informații personale despre mine.) Mi-a spus că sunt o soție proastă pentru soțul meu pentru că nu puteam „produce un copil” pentru el. Mi-a spus că cumnata mea era o femeie mai bună decât mine pentru că a reușit să ducă o sarcină la termen.”
„A intrat cu forța în casa noastră când am adus copilul acasă, pentru că nu am lăsat-o la spital”
Povestea acestei femei arată cât de departe poate merge o soacră în încercarea de a controla și domina viața nurorii sale. Din păcate, tânăra mărturisește că a îndurat mai multe umilințe și cuvinte grele venite din partea mamei partenerului său de viață, mai ales când ea se pregătea să aducă pe lume un copil.
„A făcut o criză pentru că am așteptat până la 5 luni de sarcină să le spunem. Pentru context: nu am spus nimănui din cauza istoricului nostru de pierderi. A cerut să știe fiecare detaliu despre copil pe durata sarcinii: programările la medic, actualizări zilnice etc. A trebuit să fie escortată afară dintr-un cabinet medical de poliție pentru că a refuzat să plece, insistând că vrea să vadă ecografia.
Mi-a spus „măcar mai are un set complet de bunici” când tatăl meu a murit, iar eu eram însărcinată în 8 luni și jumătate. S-a „ofensat” că nu i-am spus imediat când a murit tatăl meu, pentru că, după părerea ei, nu aveam dreptul să-mi procesez durerea în felul meu.
A intrat cu forța în casa noastră când am adus copilul acasă, pentru că nu am lăsat-o la spital. Tehnic, a folosit cheia de rezervă, dar pentru mine tot a fost un gest abuziv. S-a „ofensat” din nou pentru că nu i-am dat detalii despre povestea nașterii. Mi-a spus că bebelușul meu are o dezvoltare întârziată pentru că l-am înfășat în primele două luni. Și aș putea continua la nesfârșit... O urăsc cu adevărat pe femeia asta!”, a conchis femeia.
