„Piure” sau „pireu”? Cum e corect, de fapt, și de ce atât de mulți români greșesc
Pentru mulți dintre noi, este un preparat nelipsit din farfurie, mai ales lângă o porție de carne sau sarmale. Însă, când vine vorba despre cum îl numim corect, lucrurile se complică. Auzim adesea ambele forme în conversații cotidiene sau chiar în restaurante: „piure” și „pireu”. Doar una este, însă, forma normată în limba română. Iar confuzia este mai frecventă decât ne-am aștepta, inclusiv în rândul vorbitorilor cultivați.

Ce spune DEX-ul?
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), forma corectă și acceptată este „piure”, cu pluralul „piureuri”. Termenul provine din limba franceză — purée — și desemnează un preparat alimentar fin pasat, cel mai adesea pe bază de legume (piure de cartofi, piure de mazăre etc.).
Forma „pireu” nu există în nicio lucrare academică de referință a limbii române și este considerată o greșeală de pronunție, provenită probabil dintr-o influență fonetică a limbii franceze ori din tendința de a adapta cuvintele străine într-un mod incorect, dar aparent „românesc”.
De ce spunem greșit „pireu”?
Explicația pentru această eroare frecventă ține în primul rând de fonetică. Mulți români pronunță sau scriu „pireu” fie din necunoaștere a formei corecte, fie pentru că asocierea sonoră pare mai naturală în limba română. Spre deosebire de „piure”, care sună mai „străin”, „pireu” se apropie de alte cuvinte autohtone (precum „pireu – erou” sau „pireu – greu”), ceea ce face ca această formă incorectă să fie percepută, eronat, ca fiind firească.
Mai mult, confuzia este alimentată și de absența unei corectări în mediul informal — greșeala fiind rar sancționată în conversații de zi cu zi. În unele cazuri, chiar și meniurile unor restaurante au contribuit la perpetuarea formei greșite, afișând „pireu de cartofi” în loc de „piure de cartofi”.
Lingviștii atrag atenția că, deși limba este un organism viu și evoluează în timp, respectarea normelor actuale este esențială pentru claritate și coerență în comunicare. Prin urmare, chiar dacă „pireu” este adesea folosit, acesta nu este și nu a fost niciodată o formă acceptată oficial.
Așadar, data viitoare când comandați mâncare la restaurant sau pregătiți cina acasă, amintiți-vă: se spune „piure”, nu „pireu”. Iar dacă vreți să fiți și mai preciși, forma de plural este „piureuri”, nu „pireuri”.