Planta ce ar putea revoluționa agricultura românească. Face față secetei, iar costurile de de întreținere sunt mici
Într-un context marcat de schimbări climatice accelerate, scăderea resurselor de apă și creșterea costurilor din agricultură, fermierii români caută tot mai intens soluții sustenabile pentru menținerea productivității. În acest sens, sorgul, o cereală veche și relativ puțin cunoscută în România, se profilează ca o cultură agricolă strategică, capabilă să aducă beneficii reale atât la nivel economic, cât și ecologic.
Ce este sorgul
Sorgul (Sorghum bicolor) este o cereală străveche, originară din Africa subsahariană, unde este cultivată de peste patru milenii. Planta atinge înălțimi comparabile cu porumbul, dezvoltând un sistem radicular profund, ceea ce îi conferă o toleranță remarcabilă la condițiile de secetă. Boabele de sorg sunt mici, rotunde, variind cromatic de la alb și galben până la roșu închis, maro sau chiar negru, în funcție de soi.
Această cultură este extrem de adaptabilă la solurile sărace și la climatul arid, ceea ce o face ideală pentru regiunile afectate de desertificare sau de fenomene climatice extreme – aspecte din ce în ce mai frecvente în sudul și estul României.
Avantajele acestei plante în contextul agriculturii moderne
Adoptarea sorgului la scară largă în România ar putea aduce multiple avantaje, în special în zonele unde culturile tradiționale, precum porumbul sau grâul, nu mai oferă randamente satisfăcătoare.
Printre cele mai importante beneficii se numără:
- Toleranța ridicată la secetă, datorată sistemului radicular profund și metabolismului C4, specific plantelor cu eficiență fotosintetică sporită;
- Costuri reduse de întreținere, întrucât planta necesită mai puțină apă, fertilizatori și tratamente fitosanitare;
- Versatilitate în utilizare, fiind potrivită atât pentru consumul uman, cât și pentru hrana animalelor, producerea de etanol, sirop sau chiar materiale de construcție;
- Potrivită pentru agricultura sustenabilă, fiind o alternativă viabilă pentru diversificarea culturilor și reducerea impactului ecologic.
Tipuride sorg și utilizările acestora
Diversitatea speciilor și a tipurilor de sorg permite utilizarea plantei într-o gamă variată de scopuri, în funcție de necesitățile producătorilor:
- Sorgul integral, care păstrează tărâțele și germenii, este utilizat în alimentație, fiind bogat în fibre și nutrienți;
- Sorgul perlat, decorticat parțial, este preferat pentru supe sau garnituri ușoare;
- Sorgul dulce, cultivat mai ales în Statele Unite și Africa de Sud, este folosit pentru producerea de sirop și alcool etilic;
- Sorgul tip "popcorn", ale cărui boabe se pot expandă termic, oferă o alternativă mai săracă în calorii și mai bogată în nutrienți decât porumbul clasic de floricele;
- Sorgul furajer, utilizat în hrana animalelor, datorită masei vegetative bogate și a valorii nutritive acceptabile.
Valoarea nutritivă și potențialul alimentar
Sorgul este o sursă consistentă de energie, furnizând aproximativ 329 de kilocalorii la 100 de grame de produs. Conținutul său proteic este de aproximativ 11%, iar fibrele alimentare se ridică la 7%, ceea ce îl transformă într-un aliment valoros din punct de vedere nutrițional. Boabele sunt, de asemenea, bogate în calciu, fier, potasiu, vitamina B1 și niacină.
Fiind natural lipsit de gluten, făina obținută din sorg este recomandată persoanelor cu boala celiacă sau cu intoleranță la gluten. Aceasta poate înlocui făina de grâu într-o varietate de rețete, inclusiv în produse de panificație, cereale pentru mic dejun, terciuri sau batoane energizante.
