Podul antic, construit în 105 d.Hr, o ruină. Este una dintre construcțiile cele mai importante ale romanilor
Podul lui Traian a fost construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei lui Traian, în perioada dintre cele două războaie. Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal. În prezent, însă totul este o ruină, scrie adevărul.ro.
Când a fost construit podul lui Traian
Podul lui Traian a fost construit, în 105 d. Hr., de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, în mai puţin de doi ani de zile, pe Dunărea de Jos, în apropiere de oraşul Drobeta Turnu Severin.
Podul roman de la Drobeta Turnu Severin a fost una dintre cele mai grandioase construcţii de acest gen din întreaga antichitate, a fost construit în perioada dintre cele două războaie dacice cu scopul de a permite armatelor romane să treacă mult mai uşor peste fluviu în vederea supunerii teritoriilor de la nord de Dunăre, care aparţineau Regatului Dac, condus la acea vreme de regele Decebal.
La construcţia acestui pod s-a lucrat după planurile arhitectului Apolodor din Damasc
Pentru construcţia acestui pod, romanii au folosit o gamă variată de materiale şi, bineînţeles, au făcut apel şi la o serie de tehnici cu care erau familiarizaţi. O serie de ingineri din legiunile romane au lucrat după planurile celebrului arhitect Apolodor din Damasc, reuşind să finalizeze această construcţie.
Practic, lucrările se presupune că au debutat în anul 103, imediat după încheierea unei păci între romani şi daci la sfârşitul primului război dacic, lucrări care au finalizate undeva în vara anului 105, deci cu aproape un an de zile de începerea celui de-al doilea război, pe care Traian l-a dus împotriva dacilor pentru a stăpâni aceste teritorii de la nord de Dunăre.
Cum s-a construit podul
Din punct de vedere tehnic, podul a avut mai bine de un kilometru lungime, 1134, 5 metri. A fost nevoie de 20 de pile sau picioare amplasate în albia fluviului atât pe malul Serbiei de astăzi, cât şi pe malul românesc, realizate din materiale dure, în special din piatră, cărămidă, în amestec cu mortar de var. Aceste picioare au fost placate cu blocuri foarte mari de calcar.
Partea superioară a acestei construcţii a fost realizată din bârne de lemn din stejar, cu o înălţime de trei metri, iar lăţimea tabierului, cum este cunoscută această componentă a podului, a fost de 14, 5 metri, deci suficient de mare pentru a permite tranzitul soldaţilor, a caravanelor de negustori care treceau prin această zonă ş.a.
Au reuşit să abată cursul Dunării
Se pare că pentru a putea reuşi să abată cursul Dunării în amonte de linia unde avea să fie construit podul au fost realizate batardouri, un fel de opritoare ale apelor fluviului.
„De asemenea, prin introducerea unor ţăruşi din lemn de stejar în albia fluviului, lipiţi unul de celălalt, se crea un fel de baraj şi în felul acesta apele izbindu-se de barajul respectiv îl ocoleau fie înspre partea sârbească de astăzi, fie înspre partea românească fiindcă se presupune că această manevră a fost făcută o dată pentru a permite construirea picioarelor dinspre malul sârbesc de astăzi spre mijlocul albiei şi a doua oară acest batardou a fost mutat spre malul românesc pentru a permite construirea pilelor din această parte”, spune Marin Neagoe Iulian, muzeograf la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Ruinele reprezintă un monument istoric important
Abandonul şi distrugerea totală a podului sunt legate de abandonarea definitivă a Daciei (275 d.Hr.). În timpul Renaşterii, când interesul pentru operele de geniu ale antichităţii erau o pasiune în Occident, regele Francisc I al Franţei i-ar fi cerut sultanului Soliman Magnificul (care avea să distrugă Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziţiei cimentului folosit. Astăzi, ruinele acestui pod, aflate în apropierea orașului Drobeta-Turnu Severin, sunt un monument istoric important care amintește de influența romană în regiune.
Citește întreg articolul pe adevărul.ro.
