Povestea fiicei superbe a unui domnitor celebru. De ce a fost decapitată Ruxandra Lupu
Viața domniței Ruxandra Lupu, fiica domnitorului Vasile Lupu, a fost una dintre cele mai dramatice din istoria Moldovei.
Vestită pentru frumusețea ei, dar și pentru inteligență și educație, Ruxandra a avut un destin marcat de intrigile politice ale epocii, de războaie și de o moarte violentă, care a transformat-o într-o figură tragică a istoriei.
Copilăria domniței admirate pentru frumusețe
Ruxandra Lupu s-a născut în 1632, la Iași, fiind fiica lui Vasile Lupu și a primei sale soții, Doamna Tudosca. A rămas orfană de mamă la doar zece ani, iar educația ei a fost continuată de cea de-a doua soție a domnitorului, Ecaterina Circaziana, potrivit Adevarul.
Istoricii spun că domnița era cunoscută nu doar pentru frumusețea ei, ci și pentru cultura și inteligența deosebită. În lucrarea „Trecute vieți de doamne și domnițe”, istoricul Constantin Gane notează că Ruxandra era „copilul cel mai drag, cel mai răsfățat și cel cu care se mândrea cel mai mult Vasile Lupu”.
Domnitorul avea ambiții mari pentru fiica sa și visa să o mărite cu un rege sau cu un împărat. Încă de la vârsta de nouă ani au început să apară primii pețitori, iar unul dintre ei, dragomanul Veneției la Constantinopol, a și logodit-o pentru o vreme, fără ca logodna să se transforme însă într-o căsătorie.
Trimisa „zălog” la Constantinopol
Situația politică a Moldovei a schimbat însă radical viața domniței. După ce Vasile Lupu și-a măritat o altă fiică cu un mare nobil polonez, Curtea Otomană a devenit suspicioasă față de loialitatea domnitorului.
Pentru a garanta supunerea Moldovei, turcii au cerut un zălog. Cum fiul domnitorului era prea mic, singura opțiune a fost Ruxandra. Astfel, în 1645, la doar 13 ani, domnița a fost trimisă la Constantinopol.
Acolo a trăit timp de trei ani sub protecția influentei sultane Kösem Sultan, care ar fi avut o influență pozitivă asupra educației ei. În 1649, Vasile Lupu a reușit să o răscumpere cu sume importante de bani și promisiuni de fidelitate față de Imperiul Otoman.
Faima frumuseții Ruxandrei s-a răspândit în întreaga regiune, iar numeroși pretendenți au cerut-o în căsătorie. Printre aceștia s-a numărat și cazacul Dmytro Wiśniowiecki, care ar fi venit chiar incognito la curtea lui Vasile Lupu pentru a vedea dacă domnița era într-adevăr atât de frumoasă cum se spunea.
Istoricii spun însă că Ruxandra nu l-a plăcut și i-a respins avansurile, chiar înainte de a afla cine era cu adevărat.
Moldova atacată pentru mâna domniței
Cel mai dramatic episod legat de căsătoria Ruxandrei a venit în 1650, când hatmanul cazacilor Bohdan Khmelnytsky a cerut-o de soție pentru fiul său, Tymofiy Khmelnytsky, cunoscut și ca Timuș.
Vasile Lupu a refuzat inițial propunerea, considerând că o astfel de alianță nu era potrivită pentru fiica sa, pe care o vedea soția unui rege sau a unui mare principe.
Refuzul a avut consecințe grave. Cazacii, alături de tătari, au invadat Moldova, au ars sate și au jefuit Iașiul. În cele din urmă, domnitorul a fost nevoit să accepte căsătoria pentru a opri devastările.
Nunta dintre Ruxandra și Timuș a avut loc la 1 septembrie 1652. Câteva zile mai târziu, domnița a plecat în Ucraina, alături de soțul ei.
Văduvă la doar un an după nuntă
Fericirea a durat însă foarte puțin. În 1653, Timuș Hmelnițki a fost ucis într-o luptă, iar Ruxandra, care tocmai născuse gemeni, a rămas văduvă la scurt timp după căsătorie.
Rămasă sub protecția familiei soțului, domnița a locuit o perioadă la cetatea Râșcov, pe malul Nistrului. Deși a avut numeroși pretendenți, Ruxandra a refuzat să se mai recăsătorească.
Sfârșitul tragic în Cetatea Neamțului
Destinul ei s-a încheiat violent câteva decenii mai târziu. În 1686, fugind din calea unor invazii, Ruxandra s-a refugiat în Cetatea Neamțului.
În anul următor, cetatea a fost atacată de un grup de cazaci. Cronicile vremii spun că aceștia au jefuit locul și au găsit acolo pe domnița Ruxandra.
Potrivit cronicarului Nicolae Costin, atacatorii au torturat-o pentru a afla unde își ascunsese averea, iar în cele din urmă au decapitat-o.
Se spune că jefuitorii ar fi găsit în cetate aproximativ 19.000 de galbeni, iar moartea violentă a domniței a rămas una dintre cele mai dramatice povești din istoria Moldovei.
