Te-ai întrebat vreodată? Iată de ce ardelenii spun „ioi”
Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană. Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești. Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice.
Ce graiuri există la noi în țară
Graiul, ca noţiune lingvistică, nu este sinomin cu limbajul popular. Limbajul popular, care prezintă diverse abateri de la normele limbii literare, se realizează în diferite forme regionale, în vorbirea rurală sau urbană, în registrul familiar sau argotic. Trăsăturile limbajului popular sunt comune, aşadar, tuturor acestor varietăţi ale limbii, pe care le numim graiuri.
- graiul ardelenesc;
- graiul bănățean;
- graiul crișean;
- graiul bucovinean;
- graiul moldovenesc;
- graiul maramureșean;
- graiul muntenesc
În Ardeal accentul și graiul diferă față de restul țării
În Ardeal accentul și graiul diferă față de restul țării, fiind influenţate de-a lungul timpului de alte culturi şi civilizaţii.
Cu toate că, mulţi vorbesc şi despre un grai “ardelenesc”, în studiile lingvistice nu există o astfel de delimitare, în Transilvania de sud şi sud-vest vorbindu-se graiul bănăţean, în partea de vest a Transilvaniei, graiul crişean, iar în partea de nord, nord-vest, graiul maramureşean. Numeroase dintre cuvintele folosite, în această regiune, sunt împrumutate din alte limbi. Potrivit datelor istorice, de-a lungul timpului, oamenii din Ardeal au intrat în contact cu variante lingvistice germane, maghiare, mai puţin şvăbeşti şi secuiești.
„Strict ştiinţific, cu metodă, nu există un grai ardelenesc, deci specific zonei noastre. Există o serie de interferenţe, şi astea se explică fiindcă apariţia scrisului în limba română are legătură cu zona asta. Regiunea Ardealului are particularităţi, dar nu sunt considerate a fi într-atât de marcante încât varianta care se vorbeşte aici să constituie un grup lingvistic de sine stătător. Am împrumutat diverşi termeni de la diverse comunităţi, a explicat Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, potrivit Adevărul.
Ardelenii au preluat „Ioi” din maghiară
O parte importantă dintre cuvintele specifice ardelenilor sunt împrumutate din alte limbi. Cei mai mulți dintre termeni provin din germană, precum: musai, budă (în limba nemțească înseamnă colibuţă, bordeiaş), şopru, foraibăr, felderă (unitate de măsură pentru cereale), ştrampi (ciorapi), cucuruz (porumb), boambe sau crumpene (cartofi).
Din limba maghiară ardelenii au preluat „Ioi”, o interjecţie gen „Oau” sau „Vai”. Totodată, mult cunoscutul „No” este căpătat tot de la vecinii noștri din nord-vest. De asemenea, este bine să știți o exprimare specifică acestei zone care face referire la oră. Mai exact, un ardelean va spune întotdeauna ne vedem la „ora doi”, niciodată la „ora două”. Lingviștii susțin că ambele variante sunt corecte.
