Tradiții și superstiții în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Ce este complet interzis să faci astăzi
Joia Mare, Joia Patimilor sau Joia Neagră ori Joimărița, așa cum este cunoscută din popor, este o zi plină de tradiții și superstiții. Astăzi, se spune că Iisus Hristos a fost bătut, judecat și condamnat la moarte prin răstignire. Iată ce nu ai voie să faci în această zi.
Ce nu ai voie să faci în Joia Mare
În Joia Mare sunt interzise două alimente, respectiv oțetul și urzicile. Se spune că în momentul în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, a fost bătut cu urzici, înțepându-i rănile și stropind cu oțet pentru a-i dubla chinul și suferința.
Potrivit tradițiilor din popor, astăzi, în Joia Mare, gospodinele prepară borșul care ține tot anul, fetele tinere fac vrăji și se fac focuri pentru morți, dar și pentru copiii care merg prin sat cu toca. În același timp, creștinii nu au voie să muncească, iar dacă dorm se spune că vor fi leneși și păcătoși.
„Nu se lucrează în această zi. (....) Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor. Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă: Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele”, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor românești”
Astăzi se vopsesc ouăle roșii
De asemenea, în Joia Mare, gospodinele trebuie să vopsească ouăle.
„Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase (...). Ouăle muncite nu se dau de pomană - nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte.
Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume”, se mai arată în „Ghidul sărbătorilor românești”.
Conform unei vechi legende, „Maica Domnului, hăituită, face ouă roșii și le aruncă în urmă pentru a abate atenția urmăritorilor. În altă variantă, pietrele aruncate de urmăritori spre Maica Domnului devin ouă roșii. Într-o altă legendă, Maica Domnului sau Maria Magdalena pun sub crucea Mântuitorului un coș cu ouă ca să-i îmbuneze cu ele pe soldați. Sângele Mântuitorului le înrosește”, precizează Irina Nicolau.
