Tradițiile din Săptămâna Patimilor. Obiceiurile mai puțin cunoscute. Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor în aceste zile
Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Sfântă, marchează un moment deosebit în calendarul religios ortodox, fiind perioada în care credincioșii se pregătesc duhovnicește pentru Învierea Domnului. Această săptămână începe cu Sâmbăta lui Lazăr și se încheie cu Sâmbăta Mare, fiind dedicată postului, rugăciunii și curățeniei sufletești și trupești.
În aceste zile, mulți dintre credincioși urmează un post aspru, iar tradițiile religioase sunt încărcate de semnificații adânci. Zilele de post din Săptămâna Patimilor nu sunt doar o formă de abstinență de la mâncare, ci un mod de a se alinia la jertfa lui Hristos, printr-o pregătire interioară pentru Înviere.
Tradițiile din Săptămâna Patimilor
Lunea Mare este ziua în care se pune accent pe curățenia sufletească și fizică. În biserici, se pomenește despre smochinul neroditor, care a fost blestemat de Hristos, dar și despre povestea lui Iosif, simbol al dreptății și curăției. În această zi, femeile încep curățenia în gospodărie, aerisind camerele și pregătind casa pentru sărbătoare.
Marțea Seacă este o zi în care se rememorează Predica de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos vorbește despre distrugerea Templului și despre Patimile Sale. Este un îndemn pentru credincioși de a fi mereu pregătiți pentru întâlnirea cu Dumnezeu, printr-o viață curată și o credință neclintită.
Miercurea Mare aduce în prim-plan trădarea lui Iuda și pocăința Mariei, femeia care, cu lacrimi și mir, și-a arătat dragostea și respectul față de Mântuitorul. Este o zi în care credincioșii sunt îndemnați la introspecție și la recunoașterea greșelilor, cu dorința de a se curăța prin pocăință.
Joia Mare este marcată de slujba celor 12 Evanghelii, care evocă patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani și prinderea lui Iisus. Aceasta este o zi deosebit de importantă, în care gospodinele încep să încondeieze ouăle, simbol al vieții veșnice. De asemenea, în această zi, clopotele bisericilor nu mai bat, iar slujbele de seară adâncesc atmosfera de taină.
Vinerea Mare este, fără îndoială, ziua cea mai importantă din Săptămâna Patimilor. Este zi de post negru și de rugăciune adâncă, marcată de răstignirea, moartea și îngroparea lui Hristos. Tradiția interzice consumul de oțet și urzici, aluzie la momentul în care Hristos a cerut apă pe cruce, dar a primit un burete înmuiat în oțet. Credincioșii participă la Denia Prohodului și la procesiunea din jurul bisericii, iar apoi trec pe sub Sfântul Aer, ca semn de smerenie.
Sâmbăta Mare este o zi de liniște și așteptare, în care credincioșii se pregătesc pentru Înviere. Trupul lui Hristos se odihnește în mormânt, iar oamenii își curăță casele și își pregătesc hrana pentru noaptea în care va avea loc slujba Învierii. La miezul nopții, se oficiază slujba Paștilor, iar credincioșii aduc la biserică ouă roșii, pască și cozonaci pentru a fi sfințite.
Obiceiuri mai puțin cunoscute
În această săptămână, există tradiții care nu sunt adesea discutate, dar care sunt importante pentru mulți dintre credincioși. Unul dintre ele este legat de citirea Psaltirii, care este interzisă din Joia Mare până la Săptămâna Rusaliilor, conform învățăturii bisericești. Psalmii sunt rostiți pentru sănătate și pentru pomenirea celor adormiți, dar această perioadă este destinată meditației și rugăciunii tăcute.
Un alt obicei mai puțin cunoscut este interdicția de a spăla rufe în Miercurea Mare și în zilele ce urmează. Tradiția spune că spălatul rufelor în aceste zile de doliu aduce ghinion și tulburare în casă, fiind recomandat să se evite orice activitate ce ar putea întrerupe liniștea acestei perioade sfinte.
De asemenea, tradiția ortodoxă interzice adăugarea de oțet în mâncăruri în Joia și Vinerea Mare. Aceasta este o aluzie la momentul biblic când Hristos a cerut apă și i-a fost dat un burete înmuiat în oțet, semnificând jertfa și suferința Sa.
Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor în Săptămâna Patimilor
Tradiția spune că cei care mor în Săptămâna Patimilor au un drum mai greu, deoarece porțile Raiului sunt închise. Astfel, sufletele lor trebuie să treacă prin suferințe înainte de a ajunge la lumină. În schimb, cei care mor în Săptămâna Luminată, imediat după Paște, ajung direct în Rai, fără a trece prin Judecata de Apoi.
Săptămâna Patimilor este un timp de înnoire spirituală, de post și rugăciune, de curățire interioară și de pregătire pentru marea sărbătoare a Învierii. Fiecare zi are o semnificație profundă, iar tradițiile care se păstrează din moși-strămoși ne ajută să înțelegem mai bine jertfa lui Hristos și importanța acestei perioade în viața credincioșilor.
