Unde se află peștera din România, comparată cu celebra grotă Altamira, unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 de ani
„Altamira României” este o peșteră din Sălaj, unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 de ani. De altfel, este comparată cu celebra grotă din Spania tocmai din acest motiv. În anii 70, această peșteră din țara noastră era considerată unică în Europa Centrală şi de Est, picturi similare mai fiind descoperite, până atunci, în vestul Europei.
Peştera Cuciulat din Sălaj, comparată cu celebra peșteră Altamira din Spania, datorită picturilor rupestre vechi de peste 10.000 de ani descoperite aici, a fost închisă publicului din 1980. Conform localnicilor, intrarea ei a fost blocată pentru prima dată de speologii care au vrut să o protejeze de eventualii vandali, iar ulterior de o haldă de steril rezultată în urma exploatării în carieră a calcarului din zonă.
De altfel, la aproape 50 de ani de la descoperirea picturilor vechi de peste 10.000 de ani, peștera Cuciulat nu numai că este închisă, dar nici măcar nu se mai ştie exact unde e intrarea.
În 1978, în grota din Sălaj a fost descoperită silueta unui cal, de o culoare roşie-cărămizie, pictată pe cornişa plafonului unei săli. Un an mai târziu, a avut loc prima şi ultima cercetare amănunţită a picturilor rupestre.
Peștera Cuciulat, numită „Altamira României”
De asemenea, potrivit arheologului Ioan Bejinariu, silueta căluţului nu este singurul desen descoperit în peşteră, pe pereţii galeriei observându-se şi alte siluete pictate, cu un contur mai mult sau mai puţin precis, relatează adevărul.ro.
„Peştera Cuciulat este deci singura descoperită până acum în ţara noastră care a conservat o pictură în stil naturalist şi în maniera realismului paleolitic al artei animaliere specifice acestei perioade”, scria, la acea vreme, cercetătorul Marin Cârciumaru, în studiul „Mărturii ale artei rupestre preistorice în România”.
Peştera era cunoscută de localnici încă înainte de Primul Război Mondial, însă, ea a fost practic redescoperită în anul 1978, de o echipă de speologi amatori din cadrul Clubului „Emil Racoviţă”, de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa” din Bucureşti.
