Vacile gunoiere, spaima satului!
Muuuu! Se aude prelung la marginea satului Schoenmakerskop, la primele ore ale dimineţii. Localnicii fug îngroziţi şi se baricadează în case. Un tropăit sec ridică dâre lungi de praf de pe uliţa centrală şi o turmă de cornute cu privirea încruntată se îndreaptă precipitat către containerul cu gunoi plin cu saci negri, de platic. Scena pare desprinsă dintr-un film de groază, dar nu e decât un episod obişnuit pentru Schoenmakerskop.
În lipsa păşunilor şi a fânului proaspăt, vacile şi-au diversificat dieta. Pentru ele, sacii de gunoi sunt un fel de ouă cu surprize şi ştiu că de cele mai multe ori găsesc aici coji de banane, de pepeni, fructe exotice uşor mucegăite sau sălăţele.
Şi cum rumegătoarele nu sunt deloc pretenţioase când vine vorba de mâncare, procesul de desfacere a cadourilor şi de savurare a delicateselor din interior e un adevărat spectacol. Însă localnicii ştiu că vacile sunt teritorialiste şi fac urât când vreun intrus pofteşte la mâncarea lor. Dacă cineva îndrăzneşte să se apropie de ghena puturoasă, vacile mugesc ameninţător şi uită că strămoşii lor au fost blajini din fire şi se năpustesc cu coarnele către musafirul nepoftit. Până acum nici un om nu a fost rănit, dar asta numai pentru că cei prinşi în ambuscadă au fost mai iuţi de picior.
