8 ani de la moartea lui Steve Jobs. Care au fost ultimele cuvinte ale CEO-ului de la Apple
Sâmbătă, 5 octombrie, se împlinesc 8 ani de la moartea lui Steve Jobs, fondatorul firmei Apple Computer. Considerat unul dintre geniile lumii contemporane, viața lui Jobs a fost un amestec de creativitate, cutezanță și duritate, dusă, uneori, până la extreme, inclusiv față de primul lui copil, Lisa Brenann-Jobs și mama acesteia, Chrisann Brennan. A fost și cel mai mare acționar al companiei Disney, după achiziția de către aceasta a unei alte firme fondate de el, Pixar.
Steve Jobs s-a născut în San Francisco, fiind adoptat de Paul şi Clara Jobs, din Mountain View, comitatul Santa Clara, California, aceştia dându-i numele de Steven Paul. Paul şi Clara au adoptat mai târziu o fetiţă pe care au numit-o Patti. Părinţii săi biologici au fost Abdul Fattah Jandali, pe atunci, un student sirian, fiu al unui moşier arab musulman din Homs şi care a devenit apoi, pentru o vreme, profesor de ştiinţe politice în Nevada , şi Joanne Carole Schieble, o studentă americană dintr-o familie cu rădăcini germane şi elveţiene şi care a devenit logoped. Jandali şi Schieble s-au căsătorit ulterior şi au avut o fiică, pe Mona Jandali, devenită Simpson, sora biologică a lui Steve, cunoscută ca filolog şi romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventând după orele de şcoală prelegeri ţinute de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, în perioada verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În 1972 Jobs a absolvit liceul şi s-a înscris la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Deşi a abandonat facultatea după doar un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: „Dacă aş fi renunţat la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau proporţional distanţate”. În toamna anului 1974 Jobs s-a întors în California unde a început să participe la reuniunile Homebrew Computer Club împreună cu Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală în India, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firmă producătoare de jocuri video. Jobs a călătorit ulterior în India împreună cu un prieten din facultate, Daniel Kottke - devenit mai târziu primul angajat al Apple - în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins, cu capul ras şi purtând haine indiene tradiţionale. În acea perioadă a experimentat cu unele droguri, spunând că experiența sa cu LSD că au fost „unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am făcut”. A afirmat că cei din jurul său care nu-i împărtăşesc rădăcinile sale contraculturale nu-i pot înţelege în totalitate modul său de gândire.
În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak şi mai târziu Ronald Wayne, cu finanţare din partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe piaţă şi inginer, A.C. "Mike" Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a co-înfiinţa Apple, Wozniak a fost hacker. Jobs şi Wozniak fuseseră prieteni de câţiva ani; se cunoscuseră în 1971, când un prieten comun, Bill Fernandez, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs a reuşit să-l convingă pe Wozniak să asambleze un calculator şi să-l vândă. De fapt, puterea de convingere a lui Jobs, modul briliant în care a gândit destinul computerelor personale, apoi al telefoanelor inteligente, l-au făcut, încă de tânăr, o adevărată legendă în rândul celor din lumea IT-ului, apoi la nivel global. Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent şi individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul produsului şi importanţa crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienţilor. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcţionale cât şi elegante i-au adus o reputaţie la care mulţi admiratori fac referinţă.
Acum 8 ani, Steve Jobs murea din cauza unui cancer la pancreas
Împreună cu cofondatorul Apple, Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfârşitul anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial pe care interfeţele grafice operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea. După suișuri și coborâșuri în relația cu firma pe care o fondase, Apple, de unde a fost îndepărtat pentru mai bine de un deceniu (1985-1996), Jobs a revenit la compania pe care o fondase, cu aceeași creativitate, dar și duritate. Se spune că angajații erau terorizați de gândul că ar putea urca în același lift cu el, neștiind dacă la finalul drumului nu vor fi concediați. Charisma și inspirația l-au făcut, însă, un adevărat „zeu” al lumii afacerilor și un idol pentru generații de tineri, Apple devenind, la un moment dat, cea mai mare companie din lume.Temperamentul i-a jucat, însă, mari feste, în viața personală, mai ales față de femeia cu care a avut o relație de cinci ani, între 1972-1977, Chrisann Brennan și care i-a dăruit primul copil, o fetiță, Lisa, născută în mai 1978. Jobs nu a dorit s-o recunoască vreme de mulți ani, afirmând, în schimb, că „28% din populația masculină din SUA i-ar putea fi tată”. Totuși, în urma unui proces de paternitate și a testelor AND, a fost nevoit să recunoască formal paternitatea fetiței, plătindu-i o alocație de 500 de dolari pe lună, în condițiile în care Apple ajunsese să valoreze peste 200 de milioane de dolari. Abia peste mulți ani, Jobs a încercat o apropiere de Lisa, recunoscându-și greșelile și, mai ales în perioada de dinaintea decesului, cerându-i iertare în nenumărate rînduri pentru comportamentul său. În schimb, în 1991, el s-a căsătorit cu Laurene Powell, pe care o cunoscuse în 1989. Cu aceasta, a avut alți trei copii, două fete - Erin Sienna și Eve - și un băiat, Reed.
În octombrie 2003, spre suprinderea apropiaților, având doar 48 de ani, Steve Jobs și-a anunțat colaboratorii că are formațiuni tumorale la pancreas. Deși un tratament adecvat, inclusiv o operație, ar fi redus considerabil riscul ca ele să se transforme în cancer, Jobs a preferat să irosească multă vreme încercând diferite metode de medicină alternativă și naturistă în buna tradiție a unui budist. De altfel, după moartea lui, unul dintre doctori, Barrie Cassileth, a declarat că „Jobs avea singura formă de cancer al pancreasului ce putea fi tratată și vindecată. Însă încrederea lui în terapiile alternative i-au adus moartea prematură”. În 2009, suferă un transplant de ficat, iar starea general pare destul de bună. Însă, în ianuarie 2011 anunță că își ia o pauză de cîteva luni pentru a se concentra asupra luptei pentru sănătatea sa, iar în august 2011 își anunță retragerea de la conducerea Apple. Devine aproape o umbră a bărbatului înalt și robust de altădată, dar mai are timp să-și regleze anumite conturi, mai ales cele cu prima lui fiică, Lise. A închis ochii definitive în 5 octombrie 2011, fiind înmormântat, conform propriei dorințe, într-un mormânt nepersonalizat, fără nume, dintr-un cimitir din Palo Alto, California.
Sora vitregă a lui Steve Jobs, Mona Simpson, le-a povestit celor prezenţi la slujba comemorativă în memoria şefului Apple care au fost ultimele sale cuvinte. „Înainte de a muri, Jobs şi-a privit sora, Patty (un alt copil înfiat de părinții adoptive ai lui Steve Jobs - nr) apoi s-a uitat îndelung la copiii săi, după care la Laurene, partenera lui de viaţă. Apoi, a privit în zare şi a spus ultimele cuvinte: "Oh, wow! Oh, wow! Oh, wow”", le-a povestit Simpson celor prezenţi la biserica Universităţii Stanford, pe 16 octombrie.
Probabil, însă, că cel mai important „testament” al lui Steve Jobs e cel ce rezultă din ultima lui scrisoare destinată omenirii, în care, aflat în apropierea morții, își reconsideră viața și, în general, lucrurile, de fapt, importante dintr-o existență umană. Și care ne arată un Jobs total diferit de cel care ajunsese, inclusiv cu cinism și duritate, pe culmile gloriei.
„Am ajuns pe culmile succesului în lumea afacerilor. În ochii altora, viața mea este un simbol al succesului. Cu toate acestea, în afară de munca mea, nu prea am alte motive de bucurie. În final, averea este doar o “felie” de viață cu care sunt acomodat, obișnuit. În această clipă, zăcând pe patul de spital, filmul vieții mele mi se perindă prin fața ochilor. Realizez că toată recunoașterea, laudele, bogăția de care m-am bucurat au pălit, au devenit fără de sens în fața apropiatei morți.
În întunericul camerei, mă uit la luminile verzi de la aparatele care mă țin în viață, aud sunetele mecanice sacadate făcute de ele și simt respirația Zeului Morții apropiindu-se. Acum când am făcut bani cât pentru trei generații, ar trebui să ne concentrăm pe alte aspecte ale vieții care nu au legătură cu partea financiară. Trebuie să fie ceva mai important de atât! Să fie relațiile… să fie arta, să fie un vis neîmplinit din tinerețe…
Fuga non-stop după bani transformă o persoană, cât de normală ar fi ea, într-o ciudățenie asemenea mie. Dumnezeu ne-a lăsat simțurile ca să recepționăm dragostea, sentimentele celor din jur. Și nu iluziile false aduse de averi. Toți banii, toate proprietățile și investițiile din viața mea.. nu le pot lua cu mine în mormânt. Tot ce pot lua sunt amintirile scăldate în iubirea dată și primită. Acestea sunt adevăratele bogății care te vor urma, însoți mereu, dându-ți puterea și lumina care sunt necesare să mergi mai departe.
Dragostea nu cunoaște distanță. Viața nu are limite. Mergi unde vrei să mergi. Atinge vârfurile pe care vrei să le atingi. Totul se bazează pe 2 lucruri: inima și mâinile tale. Atât. Poți să angajezi pe cieva să conducă mașina în locul tău, să producă bani pentru tine. Dar nu poți plăti pe cineva să îndure boala în locul tău. Lucrurile materiale pierdute mai pot fi recuperate. Dar e un lucru care nu poate fi recuperat odată pierdut: viața. Când o persoană intră în sala de operație, va realiza că există o carte pe care nu a terminat-o de citit – “Cartea trăitului sănătos”. Indiferent de etapa vieții în care ne aflăm acum, odată cu trecerea timpului, ne vom confrunta cu ziua în care cortina va cădea peste noi.
Pune preț pe dragostea pentru familia ta, iubește-ți consortul, prietenii. Poartă-te bine cu tine. Prețuiește-i pe ceilalți!”.
