A fost dezlegat misterul celor 28.000 de cutremure din Santorini. „Trebuie să fim mai bine pregătiți”
La începutul anului 2025, insula Santorini și împrejurimile sale au fost zguduite de o criză seismică fără precedent: peste 28.000 de cutremure au fost înregistrate într-o perioadă de câteva săptămâni, punând pe jar autoritățile din Grecia care au declarat stare de urgență. Specialiști internaționali au format o echipă pentru a studia fenomenul temându-se că acesta ar avea drept cauză activitatea vulcanică din regiune. După luni de cercetări, oamenii de știință prezenți în Santorini au dezlegat misterul și au publicat concluziile în prestigioasa revistă Nature.
Studiul, care a combinat inteligența artificială cu datele colectate de senzori submarini instalați în craterul vulcanului Kolumbo, la 7 km nord-est de Santorini, arată că aproximativ 300 de milioane m³ de magmă au urcat din adâncurile Pământului sub Santorini.
Această mișcare a declanșat activarea unor falii vechi și a fost responsabilă pentru seria cutremurelor care au alarmat comunitatea locală și cercetătorii.
Două vulcane, aceeași cameră magmatică
Rezultatele sunt considerate o premieră: Santorini și Kolumbo împart același rezervor magmatic profund și „concurează” pentru aceeași sursă de magmă.
„Este pentru prima dată când se combină atât de multe date – terestre și maritime, geofizice, geodezice, satelitare, seismice, geochimice, modele de deplasare a magmei. Este rar să dispui într-un spațiu submarin de atât de multe date”, a explicat profesoara Paraskevi Nomikou, coordonatoarea cercetării.
Cercetătoarea a mai spus că magma s-a oprit la circa patru kilometri sub fundul mării, dar presiunea acumulată a generat mii de seisme și vibrații perceptibile.
Observațiile confirmă că monitorizarea celor două vulcane trebuie să continue neîntrerupt, întrucât „mișcarea magmei de la 18 kilometri sub fundul mării poate să se repete și trebuie să fim mai bine pregătiți”.
„Am subliniat și în această publicație: trebuie monitorizat spațiul submarin. Pentru a nu fi orbi, trebuie neapărat ca vulcanul Kolumbo și toată zona înconjurătoare să fie supravegheate cu instrumente inovatoare. Această mișcare a magmei, care s-a deplasat treptat de la 18 km sub fundul mării, evident poate să se repete, dar trebuie să fim mai bine pregătiți.
Cum? Prin expediții oceanografice mai frecvente și monitorizarea combinată a spațiului submarin și terestru”, precizează dna Nomikou.
Vulcanele avertizează înainte să erupă
Deși temerile privind o erupție iminentă nu s-au confirmat, specialiștii atrag atenția asupra importanței vigilenței.
„Vulcanele avertizează. Nea Kameni, vulcanul din Santorini, ne-a arătat că emite semnale înainte de a erupe. Toate erupțiile din secolele XVII-XIX au avut avertismente. Putem fi siguri când un vulcan se pregătește să erupă”, a subliniat Nomikou.
Despre Kolumbo, cercetătoarea a amintit că ultima erupție a avut loc în 1650 și că acest vulcan are un ciclu de mii de ani. Totuși, gazele emise și posibilele alunecări de teren pot provoca tsunami, într-o regiune deja marcată de intensă activitate seismică.
În martie 2025, când cutremurele erau încă în desfășurare în Santorini, cercetătorii au constatat că în craterul Kolumboului se formase un strat neobișnuit de gros de material bacterian, indiciu al creșterii emisiilor de dioxid de carbon.
Totodată, măsurătorile au arătat o scufundare a vulcanului cu 30 de centimetri, cea mai clară dovadă a legăturii subterane dintre Kolumbo și Santorini, arată echipa de cercetători.
„Cazul Santorini poate deveni un reper în studiul vulcanilor din întreaga lume”, afirmă Nomikou, care compară fenomenele observate în Marea Egee cu cele din Hawaii, Islanda și Kamceatka.
Prin accesul la date unice, cercetătorii pot reinterpreta erupțiile trecute și pregăti scenarii pentru cele viitoare, contribuind astfel la siguranța populației și la o înțelegere mai profundă a proceselor geologice care modelează planeta.
„Noul nostru studiu ne arată ce se întâmplă acum în zona Santorini și ne oferă cunoaștere pentru a privi toate erupțiile cu o altă perspectivă. Să vedem, în cele din urmă, ce se întâmplă în adâncurile Pământului”, a mai spus cercetătoarea pentru revista Nature.
