Marea „a început să fiarbă” lângă Santorini. O cantitate imensă de magmă, detectată în apropierea insulei
Încă de acum trei ani experții seismologi avertizau asupra vulcanului submarin Kolumbo, după ce, sub el, a fost depistată recent, printr-o tehnică avansată, o cameră magmatică în creștere, scrie Live Science. Descoperirea a atras atenția experților vulcanologi care au stabilit că vulacanul Kolumbo, de lângă insula Santorini, trebuie monitorizat îndeaproape. În luna martie, anul trecut specialiștii anuțau că „marea a început să fiarbă ”. Săptămâna trecută, oamenii de știință au declarat că au observat o creștere a activității vulcanice în calderă. De câteva zile, insula este zguduită de cutremure, iar turiștii și mulți localnicii au părăsit în grabă Santorini.
Un vulcan periculos sub apă: istoria devastatoare a lui Kolumbo
Kolumbo este unul dintre cei mai activi și mai periculoși vulcani submarini din lume. Deși se află la 500 de metri sub suprafața mării, activitatea sa poate avea efecte dezastruoase asupra Santorini și regiunii înconjurătoare.
O erupție similară celei din anul 726 d.Hr. ar putea duce la un adevărat dezastru, scrie Live Science.
„Constatarea noastră conform căreia caldera Santorini este capabilă să producă erupții explozive mari într-un stadiu incipient al ciclului calderei implică un potențial de pericol ridicat pentru regiunea estică a Mediteranei. (...) Un eveniment eruptiv similar astăzi ar avea consecințe grave nu numai pentru locuitorii din Santorini și din insulele învecinate, ci și pentru Mediterana de Est în general”, au scris cercetătorii în studiu, arată sursa citată.
Relatările istorice menționează că, în timpul verii anului 726 d. Hr, apa din interiorul calderei Santorini a început să fiarbă, iar apoi s-au produs erupții piroclastice masive, aruncând blocuri uriașe de piatră ponce pe o suprafață atât de mare încât resturile au ajuns la peste 400 de kilometri distanță.
O erupție și mai devastatoare, cunoscută sub numele de „erupția minoică”, a avut loc în jurul anului 1600 î.Hr. și a fost una dintre cele mai mari explozii vulcanice din istoria omenirii. Aceasta a dus la prăbușirea părții superioare a insulei, formând actuala calderă a Santorini. Se crede că impactul său a fost atât de puternic încât a contribuit la declinul civilizației minoice din Creta, generând tsunami-uri uriașe și schimbări climatice semnificative.
Cutremure și riscul unui tsunami: scenarii posibile
Pe lângă pericolul unei erupții vulcanice, regiunea Santorini este afectată și de activitate seismică intensă. Începând cu 24 ianuarie, au fost detectate mai multe cutremure în apropierea insulei, intensitatea și frecvența acestora crescând recent.
Potrivit seismologilor, aceste cutremure nu sunt direct legate de vulcan, dar pot influența dinamica geologică a zonei.
Linia de falie activă se întinde pe aproximativ 120 de kilometri, iar epicentrele cutremurelor recente au fost detectate la 30-40 de kilometri sub fundul mării.
Deși acest lucru reduce riscul de distrugeri directe pe insule, o mișcare tectonică semnificativă ar putea declanșa un tsunami.
Mii de oameni au părăsit insula
În acest context, autoritățile din Grecia au emis avertismente, recomandând localnicilor și turiștilor să evite zonele de coastă în cazul unui cutremur puternic și să se îndrepte spre interior.
Experții subliniază necesitatea monitorizării atente a vulcanului Kolumbo și a activității seismice din regiune.
Deși o erupție iminentă nu este confirmată, riscul nu poate fi exclus, mai ales în condițiile în care istoria a demonstrat că astfel de evenimente pot apărea chiar și după perioade lungi de liniște aparentă.
Implementarea unor sisteme moderne de alertă timpurie ar putea fi esențială pentru protejarea populației și prevenirea unui dezastru natural major.
