China sapă o groapă de 10 kilometri în scoarța Pământului pentru a înțelege mai bine cutremurele
China forează una dintre cele mai adânci găuri încercate vreodată, cu o adâncime de 10.000 de metri, prin straturi ale scoarței terestre neatinse de milioane de ani. În cadrul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte geoștiințifice din lume de până acum, inginerii chinezi au început să foreze un puț vertical de 10.000 de metri în scoarța terestră.
Operațiunea, lansată în mai 2024, se desfășoară în bazinul Tarim, o regiune deșertică din provincia Xinjiang, din nord-vestul Chinei, cunoscută pentru zăcămintele bogate de petrol și clima extremă, notează Daily Galaxy
China sapă spre trecut
Utilajele vor străbăte aproape zece straturi geologice, iar misiunea urmărește să atingă formațiuni din perioada Cretacicului, vechi de peste 145 de milioane de ani.
Nu este vorba doar de o capsulă a timpului – ei speră să descopere resurse de combustibili fosili, să înțeleagă mai bine activitatea seismică și să aprofundeze cunoștințele lumii despre istoria geologică a Pământului.
Proiectul este condus de China National Petroleum Corporation (CNPC) și se estimează că va dura aproximativ 450-457 de zile.
Adâncimea finală va ajunge la 11.100 de metri, puțin sub recordul stabilit de sonda Kola Superdeep Borehole din Rusia, care a atins 12.262 de metri la începutul anilor 1990.
De ce China vrea să sape în Cretacic
Ceea ce face acest efort deosebit de remarcabil este adâncimea pe care China o vizează.
Prin atingerea stratului cretacic, oamenii de știință speră să obțină acces la înregistrări sedimentare antice – arhive naturale care pot oferi informații despre schimbările climatice, mișcarea plăcilor tectonice și formarea zăcămintelor de petrol și gaze.
Până astăzi, recordul mondial îl deține forajul de la Kola, în nord-vestul Rusiei, început în 1970 și dus până la 11.034 metri.
Acea realizare a adus descoperiri surprinzătoare: apă în roci considerate uscate, microorganisme rezistente la condiții extreme și detalii despre tranziția dintre scoarța continentală și cea oceanică.
Proiectul chinez nu își propune să depășească această performanță, însă miza este semnificativă.
Potrivit Bloomberg, foraje de asemenea adâncime pot servi la identificarea resurselor fosile și minerale, dar și la evaluarea riscurilor naturale – de la cutremure la erupții vulcanice.
Provocări extreme în adâncul Pământului
Odată cu creșterea adâncimii, presiunea rocilor devine uriașă, amenințând să zdrobească echipamentele.
Temperaturile cresc vertiginos, iar formațiunile geologice pot deveni instabile, cu risc de prăbușire a pereților forajului.
Eliminarea deșeurilor și stabilizarea puțului cer tehnologii sofisticate și proceduri stricte de siguranță.
„Dificultatea unui astfel de proiect poate fi comparată cu rostogolirea unui camion greu peste două fire subțiri de oțel”, a explicat Sun Jinsheng, membru al Academiei Chineze de Inginerie, pentru Xinhua.
