Cum îți poate salva viața sperma de hering

Ultima actualizare:

    ADN-ul din sperma de hering, aplicat pe fibre de bumbac, reduce cantitatea de căldură de la suprafaţa acestora cu 40%foto: dieter-bartsch.de
ADN-ul din sperma de hering, aplicat pe fibre de bumbac, reduce cantitatea de căldură de la suprafaţa acestora cu 40%foto: dieter-bartsch.de

Oamenii de ştiinţă italieni au utilizat material genetic (ADN) extras din spermă de hering pentru a produce noi tipuri de materiale care ar putea fi folosite împotriva incendiilor.

Într-o serie de experimente, savanţii au acoperit câteva articole vestimentare cu celule spermatice recoltate de la heringi şi au descoperit că acestea din urmă s-au transformat într-un fel de material ceramic atunci când au fost expuse la temperaturi extreme, informează  dailymail.co.uk, preluat de Mediafax. Acea spumă carbonizată a împiedicat apoi flăcările să ajungă la ţesăturile textile, prevenind astfel incendierea lor.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că ADN-ul heringilor ar putea să ofere astfel o protecţie naturală şi ecologică a hainelor contra flăcărilor. În prezent, numeroase obiecte, inclusiv articole de mobilier, precum canapele, sunt acoperite cu substanţe ignifuge care au fost descoperite în mediul înconjurător, dar care au fost asociate de-a lungul anilor cu infertilitate, cancer şi malformaţii congenitale. Studiul, publicat în revista Polymer, a fost coordonat de cercetătorul italian Giulio Malucelli, profesor de ştiinţa materialelor la Universitatea Politehnică din Torino.

Biologii cunoşteau deja de multă vreme că ADN-ul este extrem de sensibil la căldură şi că structura sa elicoidală se deformează odată cu creşterea temperaturii. Profesorul Malucelli şi colegii lui au descoperit că, atunci când ADN-ul este expus la temperaturi de peste 200 grade Celsius, proprietăţile sale se modifică, determinându-l să se transforme într-un fel de spumă.

Cercetătorii italieni au aflat că straturile de ADN aplicate pe fibre de bumbac reduc cantitatea de căldură de la suprafaţa acestora cu 40%. Într-un nou studiu, publicat în Polymer Degradation and Stability, oamenii de ştiinţă au descoperit că ADN-ul îşi schimbă structura chimică pentru a genera acest efect ignifug.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
buscat png
astronauti Artemis II captură video Guardian jpg
coiful de la Cotofenesti @Muzeul Drents  jpg
bauturi, foto shutterstock jpg
caine beagle foto pexels png
fereastra getty1 jpeg
disappointed handsome blonde man puts hands face isolated pink wall jpg
e9ccfa64 ce51 45a0 bad4 21bab32ea85f jpg
image
image