Cum va răspunde Iranul după atacul SUA? Trei scenarii posibile
Bombardarea celor trei situri nucleare iraniene de către SUA, la ordinul președintelui Trump, a transformat un conflict regional într-un risc global. Printre ținte s-a numărat și Fordo – fortăreața îngropată la 80 de metri sub munte. Iranul a promis „consecințe veșnice”, iar întreaga lume așteaptă cu teamă reacția regimului de la Teheran.
Acum, întrebarea esențială este: cât de departe va merge Iranul? The Conversation conturează trei posibile scenarii.
1. Iranul ripostează
Iranienii știu că nu au puterea să înfrunte SUA și că americanii pot provoca daune enorme țării lor și chiar pot pune în pericol stabilitatea regimului iranian.
Pentru a evalua reacția posibilă a Iranului, putem privi cum a reacționat după asasinarea de către prima administrație Trump a șefului Forței Quds, o unitate de elită a Gărzilor Revoluționare Islamice, Qassem Soleimani, în ianuarie 2020.
Iranul a spus că va avea o reacție majoră, dar tot ce a făcut a fost să lanseze un atac cu rachete asupra a două baze americane din Irak, care nu a provocat victime americane și pagube foarte mici.
După această ripostă simbolică, Iranul a declarat că problema s-a încheiat. Reacția Iranului la noile lovituri americane va fi probabil în acești termeni. Probabil nu va dori să intre într-un schimb de atacuri cu SUA asupra facilităților americane din regiune.
Trump a promis să răspundă cu forță. Nu este clar nici cât timp va putea Iranul să continue acest război.
Depinde în mare măsură de câte rachete balistice și lansatoare mai are la dispoziție.
Există diverse estimări privind numărul de rachete balistice rămase în stocurile Iranului.
Se credea că avea aproximativ 2.000 de rachete capabile să atingă Israelul la începutul războiului.
Unele estimări spun că Iranul a tras 700 dintre ele; altele spun aproximativ 400.
Oricare ar fi numărul exact, stocurile se epuizează rapid.
Israelul a distrus, de asemenea, aproximativ o treime din lansatoarele de rachete balistice ale Iranului.
Dacă Israelul va reuși să le distrugă pe toate, Iranul va avea o capacitate foarte limitată de a riposta.
2. Iranul cedează
Înainte ca SUA să se implice în conflict, Iranul spusese că este pregătit să negocieze, dar nu va face acest lucru cât timp Israelul continuă atacurile. Așadar, un scenariu este ca acum să se ajungă la un fel de compromis, în care Israelul să anunțe un armistițiu, iar Iranul și SUA să convină să reia negocierile privind programul nuclear de la Teheran.
Problema majoră este că premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că nu are încredere în procesul de negociere și nu dorește să oprească acțiunile militare ale Israelului până când toate facilitățile nucleare ale Iranului nu vor fi complet distruse.
De asemenea, a bombardat terminalele petroliere și facilitățile de gaze ale Iranului pentru a pune și mai multă presiune pe regim.
Dar regimul și-a dovedit hotărârea incredibilă. A fost supus unei presiuni mari în diverse momente ale războiului Iran-Irak în anii ’80 și nu a luat în considerare capitularea decât după ce o rachetă americană a doborât accidental un avion de pasageri iranian, ucigând 290 de oameni.
Iranul a acceptat atunci un armistițiu negociat de ONU. Dar războiul Iran-Irak a durat opt ani și a cauzat aproximativ un milion de morți.
Și când liderul suprem de atunci, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat armistițiul, a spus că a fost „mai rău decât să bei otravă”. Având în vedere capacitățile militare actuale ale Iranului, Khamenei, liderul suprem actual, s-ar putea preda doar pentru a încerca să salveze regimul. Dar aceasta ar fi o renunțare foarte mare pentru el, iar el a fost extrem de încăpățânat în trecut.
3. Implicarea SUA este limitată
Potrivit unui sondaj recent realizat de The Economist și YouGov, publicat pe 17 iunie, 60% dintre americani erau împotriva implicării în conflictul dintre Israel și Iran, doar 16% fiind în favoare.
În rândul republicanilor, 53% se opuneau acțiunii militare. Așadar, aceste lovituri nu au fost încă o mișcare populară printre americani. Totuși, dacă este un eveniment izolat și reușește să aducă un sfârșit rapid războiului, Trump va fi probabil aplaudat de majoritatea americanilor.
Dacă SUA vor trebui să trimită mai multe bombardiere sau dacă vor exista atacuri serioase asupra intereselor americane din regiune, reacțiile adverse ale americanilor ar putea crește.
O altă întrebare este dacă cele 400 de kilograme de uraniu îmbogățit 60% ale Iranului au fost distruse în atacul american. Dacă nu au fost distruse, și în funcție de cât de mult au fost afectate centrifugele, Iranul ar putea să-și refacă destul de rapid programul nuclear. Și ar putea avea un motiv în plus să îmbogățească și mai mult acest uraniu, până la 90% puritate, nivelul necesar pentru arme nucleare.
