Electrocasnicele din locuințe ar putea deveni următoarele ținte ale hackerilor. Avertismentul șefului agenției europene pentru securitate cibernetică

Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică avertizează că extinderea atacurilor informatice, accelerată de inteligența artificială, pune în pericol inclusiv dispozitivele conectate din locuințe. „Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele”, avertizează directorul executiv al ENISA, citat de Euronews.

Electrocasnicele din locuințe ar putea deveni următoarele ținte ale hackerilor. Foto: arhiva

Atacurile cibernetice asupra frigiderelor din supermarketuri ar putea reprezenta doar începutul unei noi categorii de amenințări informatice. Următoarele ținte ar putea fi routerele și electrocasnicele conectate la internet din locuințele oamenilor, avertizează Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Avertismentul vine într-un moment în care Europa se confruntă cu un val de incidente informatice, care afectează atât instituțiile publice și companiile, cât și infrastructurile considerate până acum mai puțin expuse unor asemenea atacuri.

„Securitatea nu trebuie și nu poate fi tratată ca un aspect secundar”, a declarat Juhan Lepassaar pentru agenția AFP.

Oficialul european a atras atenția că dispozitivele aparent banale, utilizate zilnic, pot deveni vulnerabile în fața atacatorilor informatici.

„Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele din locuințe și așa mai departe”, a avertizat acesta.

Potrivit lui Lepassaar, incidentele informatice pot fi prevenite, însă securitatea cibernetică presupune investiții importante. Întrebarea esențială este dacă organizațiile și statele europene sunt pregătite să aloce resursele necesare pentru a se proteja.

„Atunci când analizăm peisajul amenințărilor, imaginea nu este deloc încurajatoare”, a subliniat directorul ENISA.

Atacurile asupra frigiderelor au scos la iveală vulnerabilități importante

Printre cele mai recente incidente se numără atacurile cibernetice care au vizat sistemele de refrigerare din supermarketuri și bănci de sânge din Franța și alte opt țări europene.

Potrivit informațiilor prezentate în raportul ENISA, atacurile au fost posibile din cauza unor vulnerabilități asociate programelor informatice învechite.

În octombrie și noiembrie, supermarketuri din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri informatice, Franța fiind țara care a înregistrat cele mai grave consecințe.

Un alt incident important a fost legat de o vulnerabilitate a platformei PHP, care a determinat mai multe guverne europene să își dezactiveze temporar site-urile pentru a preveni exploatarea acesteia de către hackeri.

Aceste evenimente demonstrează că amenințările cibernetice nu mai vizează exclusiv calculatoarele, serverele sau bazele de date, ci pot afecta și infrastructuri fizice conectate la internet, inclusiv echipamente de refrigerare.

Specialiștii atrag atenția că multe companii continuă să trateze securitatea informatică într-un mod tradițional. De exemplu, supermarketurile se concentrează adesea asupra protejării sistemelor financiare și a datelor clienților, în timp ce infrastructura conectată, precum instalațiile frigorifice, rămâne în responsabilitatea echipelor de mentenanță.

Aceste echipe au, de regulă, alte priorități și bugete, ceea ce poate crea breșe de securitate.

Inteligența artificială accelerează atacurile cibernetice

Unul dintre principalele motive de îngrijorare identificate de ENISA este dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

Tehnologiile AI oferă instrumente tot mai puternice atât hackerilor, cât și organizațiilor care încearcă să se apere. Cu toate acestea, ritmul accelerat al evoluției tehnologice reduce timpul pe care companiile îl au la dispoziție pentru a identifica și remedia vulnerabilitățile.

„Evoluțiile recente, atât în domeniul modelelor avansate de inteligență artificială, cât și în cazul incidentelor cibernetice care au vizat sistemele de refrigerare din Uniunea Europeană, evidențiază deficiențele operaționale și necesitatea schimbului rapid de informații și a unei coordonări eficiente”, a declarat Lepassaar.

ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, deoarece aceasta amplifică și accelerează capacitatea atacatorilor de a identifica vulnerabilități, dar și posibilitatea companiilor de a le descoperi și remedia.

Raportul agenției avertizează că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități informatice și transformarea acesteia într-un instrument de atac se apropie de zero.

„Datele sintetizate de cercetători arată că timpul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea acesteia într-o armă informatică se apropie de zero”, se arată în raport.

Cu alte cuvinte, companiile ar putea ajunge în situația în care nu mai au suficient timp să își protejeze sistemele după ce o vulnerabilitate este identificată și înainte ca hackerii să o exploateze.

Pe de altă parte, inteligența artificială poate deveni și un instrument esențial pentru apărare. Organizațiile o pot utiliza pentru a verifica proactiv sistemele informatice, pentru a identifica problemele de securitate și pentru a aplica actualizările necesare înainte ca atacatorii să profite de vulnerabilități.

Deepfake-urile și mesajele false, arme tot mai eficiente pentru hackeri

Raportul ENISA atrage atenția și asupra modului în care inteligența artificială îmbunătățește metodele deja utilizate de infractorii cibernetici.

Instrumentele AI permit realizarea unor campanii de phishing mult mai convingătoare, prin utilizarea videoclipurilor, înregistrărilor audio și mesajelor false generate cu ajutorul tehnologiei deepfake.

Astfel, atacatorii pot imita mult mai credibil identitatea unor persoane, angajați sau reprezentanți ai unor instituții, pentru a determina victimele să divulge informații confidențiale sau să efectueze anumite operațiuni.

Mai mult, hackerii pot introduce informații false în sistemele informatice, cu scopul de a perturba activitatea companiilor și procesele operaționale.

Aceste metode sporesc riscurile pentru organizații, dar și pentru utilizatorii obișnuiți, care pot deveni victime ale unor fraude din ce în ce mai greu de identificat.

Care sunt principalele motive din spatele atacurilor cibernetice

Raportul anual al ENISA arată că, în 2025, 57,3% dintre incidentele cibernetice analizate au avut motivații ideologice, fiind influențate de evenimente geopolitice.

Printre factorii care au contribuit la această situație se numără războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu. Deși majoritatea acestor incidente au avut un impact limitat, ele reflectă legătura tot mai strânsă dintre tensiunile geopolitice și activitățile informatice ostile.

Alte 29,3% dintre incidente au avut motivații financiare. În această categorie, atacurile de tip ransomware continuă să reprezinte cea mai mare amenințare pentru companii.

Ransomware-ul este un tip de program informatic malițios care blochează accesul la date sau sisteme și solicită plata unei răscumpărări pentru restabilirea accesului.

ENISA avertizează că accesul tot mai facil al infractorilor la instrumente de ransomware și alte programe malițioase, care pot fi distribuite și reutilizate, contribuie la dezvoltarea unui adevărat ecosistem infracțional profesionist.

Agenția europeană mai semnalează și atacuri similare celor desfășurate de actori susținuți de state, care vizează țări europene pentru spionaj informatic, colectarea de informații și furtul de proprietate intelectuală.

În același timp, grupările de hacktiviști domină statisticile în ceea ce privește volumul atacurilor raportate. Cele mai multe dintre operațiunile acestora sunt atacuri de tip DDoS, prin care serverele și site-urile sunt suprasolicitate cu trafic artificial, devenind temporar inaccesibile utilizatorilor.

Ce măsuri pregătește Uniunea Europeană pentru protejarea infrastructurii digitale

Uniunea Europeană a adoptat în ultimii ani mai multe acte legislative pentru consolidarea securității cibernetice, însă ENISA consideră că măsurile existente trebuie aplicate mai eficient.

Unul dintre principalele instrumente legislative este Directiva NIS2, care obligă organizațiile din sectoare economice importante să adopte măsuri de protecție digitală pentru infrastructurile critice.

Directiva a început să se aplice în octombrie 2024, însă nu a fost transpusă integral în legislația națională de către toate statele membre.

Atacurile asupra sistemelor frigorifice din nouă țări europene au evidențiat tocmai existența unor lacune în protecția anumitor sectoare economice și în modul în care companiile identifică infrastructurile care trebuie considerate critice.

Un alt instrument este Actul privind reziliența cibernetică, adoptat în 2024, care va deveni pe deplin aplicabil în decembrie 2027.

Acesta introduce obligații de raportare prin intermediul unui portal unic, cu scopul de a accelera schimbul de informații și coordonarea în cazul vulnerabilităților și incidentelor informatice.

De asemenea, Actul privind solidaritatea cibernetică, intrat în vigoare în februarie 2025, consolidează capacitatea Uniunii Europene de a detecta, anticipa și gestiona amenințările informatice.

Mecanismul prevede crearea unui sistem european de alertă în domeniul securității cibernetice, a unui mecanism de urgență și a unei rezerve europene de securitate cibernetică.

Europa are nevoie de mai mulți specialiști în securitate cibernetică și inteligență artificială

Dincolo de legislație și investiții tehnologice, una dintre cele mai mari probleme ale Europei rămâne lipsa personalului calificat.

Raportul ENISA arată că organizațiile din numeroase sectoare economice întâmpină dificultăți în recrutarea și păstrarea specialiștilor în securitate cibernetică.

Un studiu privind investițiile în securitatea cibernetică, realizat în 2025 în cadrul programului NIS, a constatat că 45% dintre organizațiile participante au avut dificultăți în identificarea profesioniștilor cu competențele necesare.

Această lipsă de specialiști riscă să creeze un decalaj tot mai mare între organizațiile care își permit să atragă experți bine pregătiți și cele care nu dispun de resurse financiare suficiente.

În acest context, companiile cu bugete mari ar putea avea un avantaj considerabil în competiția pentru un număr limitat de profesioniști.

ENISA solicită statelor membre să intensifice programele de formare, să extindă inițiativele existente și să investească mai mult în dezvoltarea competențelor europene în domeniul securității cibernetice.

Mesajul agenției este clar: protecția digitală nu mai poate fi considerată o problemă exclusiv tehnică, rezervată departamentelor IT. Într-o societate în care tot mai multe obiecte sunt conectate la internet, de la frigiderele din supermarketuri până la electrocasnicele din locuințe, securitatea cibernetică devine o condiție esențială pentru funcționarea normală a economiei și a vieții cotidiene.