Italia dă undă verde visului măreț al Imperiul Roman: un pod unic în lume ce va uni Sicilia de „vârful Cizmei”
Roma a aprobat definitiv construcția celui mai lung pod suspendat din lume, un proiect de 13,5 miliarde de euro ce va lega Sicilia de Calabria. Construcția, cu o lungime de 3,3 kilometri și două turnuri de 400 de metri, ar urma să reziste cutremurelor și să fie gata în următorul deceniu. Ideea nu este nouă – datează din vremea Imperiului Roman – însă a fost abandonată de nenumărate ori din cauza costurilor, riscurilor seismice și suspiciunilor de corupție, potrivit BBC. Zona este cunsocută ca fiind una dintre cele mai active seismic din Mediterana.
În ciuda entuziasmului Guvernului Meloni, opoziția politică, nemulțumirile comunităților locale și avizele de mediu care lipsesc ar putea întârzia sau chiar bloca lucrările.
Un proiect de record mondial
Podul peste strâmtoarea Messina va avea o lungime de 3,3 kilometri, cu două linii de cale ferată în centru și câte trei benzi de circulație pe fiecare parte.
Italia vrea să îl clasifice drept cheltuială militară, pentru a-l include în obiectivul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Ministrul Transporturilor, Matteo Salvini, susține că investiția va crea 120.000 de locuri de muncă anual și va stimula economia sudului Italiei. Termenul estimat pentru finalizare este 2032–2033.
Totuși, proiectul mai are de trecut testul Curții de Conturi și al agențiilor de mediu din Italia și Uniunea Europeană. De asemenea, locuitorii ale căror terenuri ar putea fi expropriate trebuie consultați, iar eventualele acțiuni în justiție pot prelungi semnificativ calendarul.
O istorie de peste două milenii
Ideea unei legături fixe între Sicilia și continent a apărut în Antichitate. Romanii au conceput un pod din bărci și butoaie, menționat de Pliniu cel Bătrân. Ideea a fost abandonată, deoarece era evident că traficul pe strâmtoare era mai intens pe direcția nord–sud decât est–vest, așa că orice structură pe apă nu putea fi permanentă.
În Evul Mediu, Carol cel Mare, Robert Guiscard și Roger al II-lea al Siciliei au reluat proiectul. În secolul al XIX-lea, oficiali italieni au discutat variante de pod sau tunel, inclusiv un plan inspirat de Napoleon pentru un tunel submarin la 150 de metri adâncime.
În secolul XX, ideea a revenit periodic, însă a fost blocată de lipsa fondurilor, riscurile geologice și suspiciunile de corupție. Fostul premier Silvio Berlusconi a fost un susținător fervent, dar proiectul nu a trecut de faza pregătitoare.
Opoziție locală și îngrijorări de mediu
Pe lângă susținerea guvernamentală, proiectul are și critici vehemenți. Senatorul Nicola Irto (PD) l-a numit „controversat și diviziv”, argumentând că deturnează fonduri de la infrastructură locală, școli și spitale.
Primarul din Villa San Giovanni, Giusy Caminiti, avertizează că orașul va fi grav afectat și cere consultări extinse. Grupul civic „Nu Podului” consideră decizia o manevră politică și avertizează că lucrările ar putea consuma milioane de litri de apă zilnic, într-o zonă frecvent afectată de secetă.
În prezent, traversarea strâmtorii se face exclusiv cu feribotul, într-o călătorie de 30 de minute.
Dacă planul va fi dus la capăt, podul Messina ar deveni nu doar un simbol al ingeniozității inginerești, ci și o schimbare majoră în infrastructura Italiei, cu implicații economice, sociale și politice.
Se estimează că aproximativ 4.000 de persoane de pe ambele maluri ale strâmtorii vor fi nevoite să-și părăsească locuințele în cadrul unui plan de expropriere, scrie The Guardian. Acestea vor primi despăgubiri, dar acest lucru nu este suficient pentru a opri desele proteste față de proiectul masiv.
