Jurnaliştii britanici, la cules de sparanghel alături de români
Pandemia de coronavirus i-a adus în pragul disperării pe fermierii britanici şi germani. În lipsa lucrătorilor, cultivatorii îşi văd afacerile periclitate. Acesta este motivul pentru care sosirea unor grupuri de muncitori români în Marea Britanie, la mijlocul lui aprilie, a fost întâmpinată cu entuziasm şi de fermieri, şi de presa din Regatul Unit.
Bruce Kerr este un fermier din Suffolk, cu aproximativ 60 de hectare de teren, pe care a cultivat sparanghel timpuriu. În fiecare an, 90 de culegători cu experienţă adunau 500 - 600 de tone de legume, între începutul lunii aprilie şi mijlocul lunii iunie, când se încheie sezonul. Culesul sparanghelului e o muncă dificilă. Cei care îl culeg stau pe câmp între orele 6.00 şi 18.00, cu doar 60 de minute de pauză. În fiecare zi, lucrătorii parcurg aproape şapte kilometri, se apleacă de 20.000 de ori şi strică un cuţit, după cum arată ziarul britanic “Daily Mail”. În acest sezon atipic, din cauza pandemiei, Jane Fryer, jurnalist la publicaţia amintită, a venit la ferma lui Bruce să culeagă sparanghel alături de britanici şi de lucrători sosiţi de la mii de kilometri distanţă: români, lituanieni şi polonezi. Muncitorii veniţi din alte ţări, atraşi de salariu şi de bonusuri, locuiesc în rulote şi încearcă să pună bani deoparte. În acest an, din cauza bolii COVID – 19, doar 18 muncitori dintre cei chemaţi de Bruce au venit la fermă. Lucrătorii străini sunt extrem de importanţi, întrucât au şi rezistenţă la munca solicitantă, şi experienţă, astfel că îi pot îndruma şi pe britanicii veniţi să culeagă sparanghel.
Bruce nu este singurul fermier cu probleme. Duminică, George Eustice, oficial în Guvernul Marii Britanii, a estimat că doar o treime din contingentul obişnuit al lucrătorilor migranţi a ajuns în Regatul Unit. Din acest motiv, el a făcut apel la britanici să suplimenteze forţa de muncă pe câmpurile cu sparanghel. Printre lucrătorii străini se numără zidari, electricieni sau bucătari, toţi fără experienţă în agricultură, dar care au nevoie de bani. „Căutăm pe oricine: lucrători care şi-au pierdut recent locul de muncă ori studenţi trimişi acasă. Vă rog, vă rog, veniţi”, aşa a sunat îndemnul agricultorilor britanici. În Insulă, preţul sparanghelului este de 6 lire sterline (aproximativ 7 euro), astfel că agricultorii nu-şi permit să rămână cu recolta pe câmp.
Andrew Gardiner este un fermier mai norocos. Şef al diviziei Sandfield Farms, el a plătit 40.000 de lire sterline (46.000 de euro) şi prima dintre cele şase curse - charter din România a aterizat pe Aeroportul Stansted din Londra. La bord erau 150 dintre muncitorii obişnuiţi ai companiei, veniţi să lucreze şi, totodată, să-i înveţe pe “ucenicii” britanici cum să culeagă legume şi fructe. Un fermier britanic scoate din buzunar pentru lucrători, în fiecare zi, câte 100 de lire sterline (115 euro).
Sparanghelul, perfect în curele de slăbire
Sparanghelul este denumit şi “hrana regilor”, întrucât are un gust foarte bun şi aduce beneficii corpului uman. Ca şi castravetele, sparanghelul conţine 93% apă şi este o importantă sursă de vitamine şi săruri minerale (magneziu, fier şi fosfor) şi de microelemente (calciu, fier, iod). Leguma e recomandată în curele de slăbire (100 de grame de sparanghel conţin numai 14 calorii), în bronşită cronică şi în afecţiunile cardiace. Secretul preparării perfecte a sparanghelului este gătirea cu abur sau prăjirea uşoară, nu fierberea. Astfel, sparanghelul va avea o textură mai fermă, dar îşi va păstra şi nutrienţii. La abur se găteşte între 5 şi 8 minute, iar când este prăjit în tigaie, durata de preparare trebuie să fie între 3 şi 5 minute.
Flash News
FABRICĂ. Uzina de produse speciale (UPS) de la Dragomireşti (Dâmboviţa) a fost vizitată ieri de premierul Ludovic Orban, care a inaugurat linia de fabricație a măștilor de protecție împotriva virusurilor. ROMARM, companie specializată în producţia militară, produce deja câteva mii de măşti la fabrica din Dragomirești. Instalaţia de producţie a fost adusă din China, iar o hală care producea armament a fost adaptată noilor nevoi. Aici ar urma să se producă aproximativ 500.000 de măşti pe zi, iar în curând vor fi fabricate şi măşti FFP2 sau FFP3. DOSARE PENALE. Polițiștii buzoieni au întocmit actele de sesizare pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor în cazul a șase persoane de etnie romă. Acestea ar fi încălcat regulile stabilite pentru spaţiul de carantină, prin ieşirea din camerele repartizate pentru cazare, pentru a se vizita sau pentru a-şi înmâna diferite obiecte. Este vorba despre un centru de carantină de la intrarea în Buzău, în care sunt cazate mai multe persoane revenite din Marea Britanie.LIVRĂRI. O familie de fermieri din comuna Dărmăneşti (Suceava) a fost nevoită să-şi regândească afacerea cu legume proaspete, după declanşarea pandemiei de COVID-19. Legumicultorul Mariana Pricopaș şi-a dat seama imediat că există riscul să rămână cu marfa în solarii. Cumnata sa a venit cu ideea să facă o pagină de Facebook pentru a vinde produsele pe internet: Grădina Verde. Comenzile au început să curgă imediat, astfel că familia Pricopaș a mai angajat cinci persoane, ca să poată face livrările direct la domiciliul clienţilor.ANCHETĂ. Procurorii îl cercetează pe Valentin Pătârlăgenu, asistent coordonator al corpului B din cadrul Spitalului de Urgenţă din Brăila, pe motiv că a convocat o parte a personalului din instituție la un instructaj, fără să respecte măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea coronavirusului. Astfel, zeci de cadre medicale au stat înghesuite, pentru instructaj, pe unul dintre holurile unității medicale. De menționat că, la momentul respectiv, în spital era internată o persoană infectată cu COVID – 19.
