Povestea șocantă a mamei căreia statul i-a luat bebelușul imediat după naștere. Motivul a scos lumea în stradă
La doar două ore după ce și-a strâns copilul pentru prima dată la piept, o mamă de origine groenlandeză din Danemarca a trăit coșmarul vieții ei: autoritățile i-au luat bebelușul, invocând rezultatele unui test de „competență parentală”.
Cazul Keirei Alexandra Kronvold a declanșat un val de revoltă și proteste de amploare atât la Copenhaga, cât și în Nuuk, capitala Groenlandei, scrie The Guardian.
Un test controversat care rupe familii
În Danemarca, evaluarea părinților prin așa-numitul test FKU (forældrekompetenceundersøgelse – „test de competență parentală”) este o practică răspândită în cazurile de protecție a copilului. Însă acest instrument a fost criticat ani la rând de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează că nu ține cont de diferențele culturale și lingvistice.
Un raport din 2022 arată dimensiunea problemei: 5,6% dintre copiii de origine groenlandeză care locuiesc în Danemarca sunt plasați în sistemul de protecție, comparativ cu doar 1% dintre copiii danezi.
„Aceste teste nu iau în calcul barierele lingvistice sau diferențele culturale, ceea ce pune părinții groenlandezi într-o poziție vulnerabilă și adesea injustă”, avertizează Louise Holck, directoarea Institutului Danez pentru Drepturile Omului.
Drama unei mame – „Mi-au luat copilul ca pe o simplă statistică”
Keira Kronvold, în vârstă de 38 de ani, nu este la primul contact dureros cu sistemul danez. În 2014, după o primă evaluare FKU, autoritățile i-au separat definitiv fiica de 9 ani și fiul de 8 luni.
Recent, în timpul sarcinii cu al treilea copil, a fost din nou evaluată – de data aceasta de un psiholog vorbitor de daneză, în condițiile în care limba ei maternă este kalaallisut (groenlandeză occidentală).
Rezultatul: în noiembrie 2023, la doar câteva ore după naștere, bebelușul i-a fost luat. Acum, Keira își poate vedea copilul doar o oră pe săptămână, sub supravegherea strictă a unui asistent social.
„Autoritățile mi-au măsurat valoarea ca mamă printr-un test care nu are nicio legătură cu cultura mea. Mi-au luat copilul ca pe o simplă statistică, fără să vadă dragostea și tradiția noastră. Nu lupt doar pentru mine, ci pentru toți părinții groenlandezi care și-au pierdut copiii în acest sistem”, a declarat Keira.
Într-un fragment din dosarul său, autoritățile au notat că „fundalul ei groenlandez, unde chiar și expresiile faciale minime au semnificație comunicativă, ar face dificilă pregătirea copilului pentru codurile sociale necesare în societatea daneză”.
Proteste și tensiuni politice
Cazul a declanșat o reacție în lanț. În Nuuk și Copenhaga, sute de oameni au ieșit în stradă, acuzând autoritățile daneze de rasism instituțional și discriminare. „Oamenii sunt obosiți de faptul că nimeni nu ne protejează și nu acționează”, spune Aka Hansen, cineastă inuit și organizatoare de proteste.
Ministrul pentru copii din Groenlanda, Aqqaluaq B. Egede, a convocat de urgență o întâlnire cu ministrul danez al afacerilor sociale, Sophie Hæstorp Andersen. Deși aceasta a transmis municipalităților „să ia în considerare renunțarea” la testele controversate, nu a emis un ordin clar de interzicere.
Organizațiile pentru drepturile inuitilor spun însă că problema este mult mai gravă și sistemică. „Investigațiile de competență parentală duc frecvent la adopții forțate și alienarea copiilor de familiile lor. Autoritățile daneze ignoră criticile ONU și avertismentele experților”, a explicat Laila Bertelsen, fondatoarea Asociației MAPI.
Oficialii danezi insistă că deciziile se iau „în interesul superior al copilului”. Lars Sloth, directorul administrației pentru copii și familie din Thisted, susține că toate cazurile sunt tratate cu maximă seriozitate și conform legii. „În lipsa unor instrumente alternative, vom continua să folosim testele FKU”, a precizat acesta.
