Moartea unui gigant: acceleratorul Tevatron din America devine muzeu
Tevatron, cel mai mare accelerator din lume până la punerea în funcțiune a acceleratorului LHC de la Geneva, a fost stins în ultima zi a lunii Septembrie 2011. Experimentele de la Tevatron au făcut descoperiri extrem de importante în lumea fizicii particulelor elementare.
Decizia de a opri acceleratorul Tevatron de la Fermilab, laboratorul de fizică de la Batavia, lângă Chicago, a fost luată la începutul anului 2011, de către DOE (Department of Energy din Statele Unite). De ceva vreme se știa că Tevatronul nu poate ține piept noului accelerator de la Geneva, Large Hadron Collider (LHC), cel care, cu cei 27 km de circumferință ai săi și cu cele patru mari experimente instalate, are o capacitate mult mai mare de a explora lumea particulelor elementare.
Pe 30 Septembrie 2011 Tevatron a fost definitiv oprit, după circa 28 de ani de activitate devenind practic un muzeu. Tevatron, cu cei mai bine de 6 km ai săi, era în stare să accelereze protoni și antiprotoni la energii de circa 1 TeV (de unde și numele Tevatron). La LHC s-a depășit energia de 3 TeV (pe fascicul), iar în viitor planul este de a se ajunge la circa 7 TeV (pe fascicul).
La Tevatron au fost făcute descoperiri extrem de importante în lumea fizicii particulelor elementare: acolo a fost descoperit în 1995 quarkul „top"; ultimul quark ce rămăsese de descoperit în cadrul Modelului Standard al Fizicii Particulelor Elementare și tot acolo au fost făcuți păși importanți în vânătoarea bozonului Higgs, deoarece au fost puse limite asupra masei acestuia. Experimentele D0 și CDF, de la Tevatron, sunt încă în fază de analiză a datelor.
Tehnologiile dezvoltate în cadrul Tevatron au fost folosite și în medicină, în cadrul unor tehnici precum: imagistică prin rezonanță magnetică și terapia cu neutroni.
Fermilab are noi proiecte de viitor, printre care și cel legat de studiul neutrinilor, inclusiv să verifice descoperirea recentă a neutrinilor care au viteze mai mari decât a luminii.
Cătălina
Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.
