2 ani de pandemie şi 8 întrebări încă fără răspuns
1) Câte victime sunt, de fapt?
Peste 266 de milioane de oameni s-au îmbolnăvit la nivel global, conform ultimelor statistici, peste 22 de milioane sunt azi cazuri active, iar numărul deceselor a trecut de 5,2 milioane. Totuşi, în afara datelor raportate oficial, trebuie să luăm în considerare asimptomaticii şi persoanele nediagnosticate din cauza numărului prea mic de teste disponibile la nivel de ţară. Apoi, trebuie ţinut cont că oamenii mor nu doar în timp ce sunt infectaţi cu SARS-CoV-2, ci şi după teoretica vindecare, din cauza sechelelor lăsate de virus în organism.
2) De ce unii sunt asimptomatici, iar alţii ajung la ATI?
La început, credeam că acest coronavirus provoacă doar o răceală mai puternică, mai ciudată, care îi pune în pericol mai degrabă pe bătrâni şi pe cei care au alte probleme de sănătate. Teoria s-a dovedit a fi greşită. Am văzut tineri de 30-40 de ani, sportivi, fără comorbidităţi, ajunşi la Terapie Intensivă şi bătrâni care au scăpat cu simptome uşoare. Cine va face o formă gravă şi cine va fi asimptomatic nu se poate şti. E o loterie.
3) Sunt copiii afectaţi grav de virus?
Tot la început, părea că cei mici, chiar dacă se infectează, sunt asimptomatici şi nu păţesc nimic. Da, ei sunt mai puţin afectaţi. Totuşi, în valul 4, am observat că Delta are un impact mult mai mare decât variantele precedente asupra tinerilor şi a copiilor. Au început să apară tot mai multe spitalizări în rândul minorilor, mulţi dintre ei la ATI. Unii au murit.
4) Sunt eficiente vaccinurile?
Au fost multe dezbateri pe această temă. S-a observat că ele ne feresc într-o mai mică măsură de infectare, că şi persoanele vaccinate pot face COVID. În acest caz, mulţi se întrebau de ce să se mai vaccineze dacă oricum se pot infecta. Răspunsul medicilor: pentru a nu ajunge la spital. Serurile ne protejează de dezvoltarea unor forme grave de boală şi de deces. În prezent, marea îngrijorare este în ce măsură vaccinurile mai sunt eficiente în faţa noii variante, Omicron, care a acumulat un număr record de mutaţii, multe dintre ele vizând imunitatea. Cercetătorii urmează să dea un răspuns în perioada următoare. Până atunci, Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson deja au anunţat că îşi vor adapta serurile pentru noua variantă de COVID.
5) Ce tratament funcţionează împotriva COVID?
În decurs de un an de la debutul pandemiei am dezvoltat vaccinuri, însă până acum nu avem un tratament dedicat bolii COVID. Am folosit medicamente care aveau, iniţial, o altă indicaţie terapeutică, însă eficienţa lor e limitată şi diferă de la caz la caz, precizează Hotnews. În acest moment, giganţii farma, Merck şi Pfizer, lucrează la ceea ce ar putea fi primele medicamente create 100% pentru coronavirus. Este vorba despre antiviralele Molnupiravir şi Paxlovid.
6) Cât de precise sunt testele?
După ce un studiu MedLife a arătat că testele rapide nu sunt atât de eficiente, putând detecta doar unul din două cazuri pozitive, se pare că nici testele RT-PCR nu sunt 100% sigure. Contează momentul în care le faci. Analizând peste 50.000 de probe de tip RT-PCR, OK Medical a ajuns la concluzia că, în cazul tulpinii Delta, testarea trebuie făcută doar după apariţia simptomelor pentru a avea un rezultat corect.
7) Cine rămâne cu sechele?
COVID-19 nu este o simplă răceală. Poate face ravagii în organism. Mulţi dintre cei trecuţi prin boală rămân săptămâni, chiar luni în şir cu sechele dintre cele mai variate, de la oboseală accentuată, lipsa gustului şi mirosului, dureri de cap, până la căderea părului, probleme cardiace, declanşarea unor boli autoimune, insomnii, depresie. La fel ca în cazul celor predispuşi la forme grave, şi în cazul sechelelor este o loterie: nu se ştie cine rămâne cu ele şi cine nu.
8) Când scăpăm de pandemie?
Câte valuri vor mai fi, când scăpăm de nebunia asta şi când ne vom relua viaţa normală? Greu de spus. În urmă cu o lună speram că ce a fost mai rău a trecut şi că, de acum, valurile vor fi tot mai slabe în intensitate. Apariţia variantei Omicron ne-a dat planurile peste cap. Nu se ştie cât e de rezistentă la vaccinuri şi cât de violent se va răspândi. Nu se ştie nici dacă virusul ne va face, pe viitor, alte surprize şi va dezvolta noi mutaţii periculoase. Cert este că va trebui să ne vaccinăm. Cu a treia doză, poate cu a patra doză. Poate anual, aşa cum se procedează cu vaccinul antigripal, poate mai des, poate deloc.
Originea COVID-19, încă neclară
La începutul pandemiei, ziarele chinezeşti citate de Wall Street Journal scriau că virusul a apărut într-o piaţă din Wuhan, iar prima persoană testată pozitiv a fost o vânzătoare de creveţi. Ulterior au început să apară noi date. Un medic chinez declara la BBC că primul om care a făcut boala a fost un bărbat de 70 de ani, care a mers la piaţa Wuhan pe 1 decembrie. Alt studiu citat de The Guardian susţine că SARS-CoV-2 circula prin Europa chiar mai devreme, respectiv la sfârşitul lui noiembrie.
Nu au lipsit teoriile conspiraţiei, care lansau ideea că virusul a fost, de fapt, creat în laborator, ca armă biologică. Anul acesta, o echipă de experţi ai OMS a stat o lună în Wuhan unde, împreună cu oameni de ştiinţă chinezi, au încercat să afle originile coronavirusului. Au concluzionat că virusul a fost, cel mai probabil, transmis de la lilieci la oameni prin intermediul unui alt animal, dar că sunt necesare cercetări suplimentare.
Cum s-a transformat virusul în toată această perioadă
Chiar dacă am găsit „arma” împotriva virusului, nici el nu a stat degeaba: a evoluat, a dezvoltat tulpini noi, mult mai agresive şi mai contagioase. Dacă varianta originală apărută în Wuhan avea un indice de contagiozitate de 2,5 (n.r. numărul mediu de persoane infectate de un virus), varianta Delta, dominantă în prezent, e de 3 ori mai transmisibilă.
„Faptul că în 18 luni au apărut două tulpini (Alpha şi Delta), fiecare cu 50% mai transmisibilă, denotă o putere fenomenală de schimbare. Sunt multe trucuri pe care virusul le-ar putea folosi pentru a deveni mai contagios – supravieţuind mai mult în aer, crescând încărcătura virală a bolnavilor, suferind mutaţii”, spunea în vară prof. Wendy Barclay, virolog la Imperial College din Londra. În noiembrie, virusul ne-a făcut o nouă „surpriză”, demonstrându-şi forţa cu o variantă de 4 ori mai transmisibilă decât Delta, deci de 12 ori mai transmisibilă decât tulpina iniţială. Varianta Omicron are 50 de mutaţii şi se răspândeşte cu o viteză ameţitoare.
Peste 4,3 miliarde de oameni s-au vaccinat, la nivel global
De la apariţia primului caz, a primelor îngrijorări despre acest virus, lumea medicală a dus o luptă contracronometru pentru dezvoltarea unui vaccin. Primele seruri au apărut la finalul anului trecut şi tot atunci a început vaccinarea la nivel global. În prezent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a aprobat 8 vaccinuri: Pfizer/BioNTech (în 112 ţări), Moderna (în 79 de ţări), AstraZeneca (în 127 de ţări), Johnson&Johnson (în 85 de ţări), Serum Institute of India Covishield (în 47 de ţări), Covaxin (în 12 ţări), Sinopharm (în 72 de ţări) şi Sinovac/CoronaVac (în 47 de ţări). Primele 4 sunt aprobate în Uniunea Europeană şi se administrează şi în România. Datorită acestui efort inimaginabil, 4,3 miliarde de oameni de la nivel mondial s-au putut vaccina.
Ţările dezvoltate şi-au imunizat masiv cetăţenii, în proporţie de 70-80%, chiar 90%, pe alocuri. România are o rată de vaccinare de circa 40%. Nu pentru că nu am avea acces la seruri, ci din cauza neîncrederii românilor în ele. Avem puţin peste 7,5 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă şi 1,67 de milioane care au făcut şi doza trei.
