2 din 10 tineri preferă să fie șomeri, în loc să se angajeze. Cum se explică acest fenomen
Noua generație de tineri se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari atunci când vine vorba de integrarea în câmpul muncii. Potrivit datelor recente, 2 din 10 tineri din România sunt șomeri, o rată mult mai mare decât media Uniunii Europene. În același timp, pe site-urile de recrutare apar zilnic sute de mii de anunțuri de angajare, iar antreprenorii se plâng că nu găsesc persoane dispuse să lucreze. De multe ori, aceștia sunt nevoiți să aducă muncitori din alte țări, în special din Asia, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, în special în domenii precum HoReCa.
Ruptura dintre tineri și piața muncii apare în mod evident atunci când se discută despre salarii și program de lucru. Pretențiile tinerilor nu se aliniază întotdeauna cu realitatea pieței, iar acest lucru creează un cerc vicios în care tinerii nu vor să accepte joburi cu salarii mici sau programe de lucru rigide, iar angajatorii nu reușesc să găsească persoane care să îndeplinească cerințele joburilor.
Dificultățile întâmpinate în căutarea unui job
Maria, o tânără de 22 de ani, povestește despre dificultățile întâmpinate în căutarea unui loc de muncă. De trei luni, Maria a depus CV-uri la mai multe joburi în domeniul pe care îl studiază, dar fără succes. Lipsa de experiență profesională o împiedică să obțină o ofertă, iar atunci când a încercat să aplice pentru joburi din alte domenii, s-a lovit de alte obstacole. Maria explică: „Înțeleg și din partea angajatorului că nu poate să ofere unui student mii de euro. În același timp, minimul pe economie mi se pare mic. Dacă vrei să îți găsești un job cu program flexibil, să poți să te duci și la facultate, să ajungi la cursuri, la seminar, e destul de complicat”.
Această situație este întâlnită de mulți tineri din România, iar rata șomajului în rândul lor este mult mai mare decât media europeană, unde doar 15% din tineri sunt șomeri. În România, această valoare ajunge la 25%, deși piața muncii se confruntă cu un deficit de muncitori. În acest context, antreprenorii se plâng de lipsa de forță de muncă și atrag muncitori din alte colțuri ale lumii, scriu cei de la Antena 3.
Cătălin Chițu, antreprenor, explică: „Genul nostru de afacere presupune ca oamenii să fie extrem de matinali, să fie foarte dornici de a-și începe programul de dimineață. Tinerii fug de acest program matinal. Din păcate, sunt atrași de mirajul câștigurilor rapide, de mirajul câștigurilor pe internet”, Această schimbare de mentalitate influențează comportamentul tinerilor în fața locurilor de muncă tradiționale.
Salariul, fără probleme
Salariul este, fără îndoială, una dintre principalele probleme atunci când vine vorba de angajare. În marile orașe, tinerii care abia încep să lucreze au parte de salarii mici, care în multe cazuri nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile vieții de zi cu zi. De exemplu, 40% din salariul unui începător este folosit doar pentru chirie. În unele domenii, precum IT-ul, salariile sunt mai mari, dar cerințele sunt și ele pe măsură. Tinerii care vor să devină programatori pot câștiga aproximativ 5.000 de lei lunar, dar trebuie să aibă abilități tehnice avansate și să fi urmat studii de specialitate.
Roxana Epure, director într-o firmă de IT, subliniază: „Dacă înainte măririle de salarii se făceau o dată pe an, acum tinerii au așteptarea ca evaluările salariale să fie mai frecvente, chiar înainte de primul lor an de muncă”.
În afaceri, însă, situația este diferită în funcție de locul în care sunt oferite locurile de muncă. Tinerii din zonele rurale sau din orașele mai mici nu au acces la joburi de calitate, iar acest lucru contribuie la rata mare a șomajului în rândul lor. Ana Vișian, specialist HR, explică: „Dacă e să ne uităm la tinerii din zone rurale sau urbane foarte mici, acolo nici nu există oferte de locuri de muncă și implicit intervine și partea de șomaj”.
