38 de ani de la zborul primului român în spațiu. Dumitru Dediu – cosmonautul uitat

Ultima actualizare:

    Dumitru Dediu, primul din stânga, a fost coleg de pregătire cu Prunariu timp de 3 ani, în „Orășelul Stelar” din fosta URSSFoto: AFP
Dumitru Dediu, primul din stânga, a fost coleg de pregătire cu Prunariu timp de 3 ani, în „Orășelul Stelar” din fosta URSSFoto: AFP

În fiecare an, din 1981 încoace, la 14 mai sărbătorim zborul primului și unicului român în spațiu cosmic, Dumitru Prunariu. Azi s-au adunat 38 de ani de atunci. Dar tot în fiecare 14 mai, neglijăm total un alt personaj important în odiseea acelui zbor în spațiu. Pe partenerul lui de pregătire, cel desemnat a-i fi rezervă, de „cosmonautul uitat”, comandorul de aviație în rezervă, Dumitru Dediu care, pe 12 mai, a împlinit 77 de ani

La urma urmei, istoria, ca și viața, este nedreaptă. De aceea se și spune că e scrisă de învingători. Sau pentru învingători. Dacă întrebi cine a fost primul om pe Lună, în 20 iulie 1969, probabil că mulți vor ști să răspundă: Neil Armstrong. Dar al doilea? Cel care a coborât pe solul lunar imediat după Armstrong, partenerul lui din acel istoric zbor Apollo 11. Numele de Buzz Aldrin vă spune ceva? Cumva, la fel se întâmplă și cu istoria primului cosmonaut român. Cu toții știm de Dumitru Prunariu, Dar ce vă spune numele lui Dumitru Dediu? Exact. Mai nimic, așa, ca să fiu elegant. Mitică Dediu s-a născut la 12 mai 1942, în Galați și a urmat cursurile Școlii de Aviație de la Mediaș. Apoi, Academia Tehnică Militară București, devenind inginer electronist.

I s-a schimbat prenumele din Mitică în Dumitru

Când în aprilie 1977 s-a anunțat că se fac selecții pentru primul zbor cosmic al unui român, în cooperare, firește, cu sovieticii, Dediu, căpitan inginer la acea dată, s-a înscris, ba, mai mult, după trei luni, era selectat alături de Dumitru Prunariu și un alt nume uitat, inginerul Cristian Guran, din 119 candidați. După o nouă evaluare, făcută la Moscova, au rămas doar doi, Dediu și Prunariu. Guran, deși foarte bine pregătit teoretic, a avut o problemă medicală. Interesant este că special pentru acest zbor – ce era și o ocazie propagandistică teribilă pentru regimul comunist – lui Dediu i s-a schimbat prenumele din Mitică – așa era el trecut în certificatul de naștere – în Dumitru. „Bătălia”, competiția dintre cei doi Dumitru va dura aproape 3 ani, ambii fiind duși în pregătirea specifică făcută în fosta URSS, mai precis în „Orășelul Stelar” de lângă Moscova, Loc ultrasecret în acea perioadă, bază de antrenament pentru toți cosmonauții sovietici, zona nu era trecută nici pe hărți, iar denumirea oficială era, de fapt, „Orășelul închis militar nr. 1”. Timp de 3 ani, Dediu a fost, după regulile militare de atunci, chiar favoritul pentru rolul de titular al zborului. Era mai în vărstă cu 10 ani decât Prunariu, avea rezultate excepționale în plan fizic și medical, Prunariu depășindu-l, în schimb, în plan științific. Sau, cel puțin, așa se spune.

„Titularul” zborului, ales, de fapt, pe criteriul frumuseții

Am avut ocazia acum 16 ani să vorbesc cu Dumitru Dediu și am reținut varianta lui pentru decizia luată de autoritățile române - partea română fiind cea care a decis cine va zbura și cine va fi rezerva  - aceea ca Prunariu să fie titularul acelui eveniment epocal pentru România. „Era mai frumușel, domnule, mai fotogenic! S-au gândit că va arăta mai bine în ziare și peste tot cu figura lui, după reușita zborului, pe când eu…În rest, eram umăr la umăr, ca pregătire”. Acesta a fost, de fapt, marele mister de dincolo de decizia ce a făcut diferența dintre celebritate și anonimat. Decizie ce i-a fost comunicată lui Dediu fix în 12 mai 1981, chiar în ziua în care împlinea 39 de ani. Două zile mai târziu, Prunariu se înălța spre cer, la propriu, la bordul navei Soiuz 40, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov, revenind pe Pâmânt după o săptămână și întâlnindu-se cu faima și cu onorurile pe viață. Dediu a „plonjat” în anonimat ba unele zvonuri vorbeau despre depresie și chiar o tentativă de sinucidere. După cum „binevoitorii” l-au trecut deja pe internet ca fiind decedat din iulie 2013, deși se pare că Dediu e bine, sănătos și tocmai a sărbătorit 77 de ani de viață. Dumitru Dediu a lucrat, după 1981, ani buni, ca pilot în Aviația Militară, iar după 1990 a fost inginer de zbor la Romavia, pensionându-se în 1997 cu gradul de comandor de aviație.

N-a devenit faimos, n-a fost decorat, n-a apărut în pozele oficiale, aproape nimeni nu îi știe numele. El va rămâne, probabil, „cosmonautul uitat” al României. Deși a fost atât de aproape de Cer și, într-un fel, cel puțin pentru români, de nemurire.

Dumitru Prunariu - cosmonautul faimos. A stat în spațiu 7 zile și 20 de ore

Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu şi Leonid Popov străpungeau spaţiul extraatmosferic la bordul navetei Soiuz 40 de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Era rândul României să participe la programul Intercosmos al Uniunii Sovietice de colaborare cu ţările socialiste.  Timp de 7 zile, cosmonautul român a efectuat diferite experienţe ştiinţifice la bordul complexului orbital Saliut 6 - Soiuz 40, revenind pe pământ la 22 mai 1981. Zborul cosmic a durat 7 zile, 20 de ore, 41 de minute si 52 de secunde. După ce a devenit primul cosmonaut român, Prunariu a lucrat ca inspector-șef pentru activități aerospațiale timp de aproape 17 ani. A devenit apoi  membru fondator al Agenției Spațiale Române, membru în numeroase organizații aeronautice internaționale, ba chiar și ambasador în Rusia. Cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii este acum de general-locotenent în rezervă, iar din 2017 un asteroid îi poartă numele.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Charlene și Albert de Monaco GettyImages 2162706103 jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
saguna jpg
reumatism jpg
bani euro pixabay jpg
mihaela bilic instagram jpg
brad craciun jpg
dan marin roveolutie webp
spitalul stomatologic jpeg 2 jpeg
Lucrări la Palatul de Justiție din Deva. Secolul al XIX-lea, Foto: arhiva personală dr. Lucian Ștefan
image
actualitate.net
image
actualitate.net